Provocări majore în 2025

Războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, alegeri în Franța, Germania și Polonia – sunt evenimente ce jalonează anul 2025.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 17.01.2025, 20:00

Războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, alegeri în Franța, Germania și Polonia – sunt evenimente ce jalonează anul 2025. Un an în care Uniunea Europeană, convinsă vreme îndelungată că în Europa un mare război nu mai e posibil niciodată, trebuie să vină în continuare cu răspunsuri adecvate. Constituită ca o entitate care să gestioneze pacea, UE s-a trezit în 2022 în fața unei realități dure odată cu declanșarea de către Federația Rusă a conflictului din Ucraina. Un conflict care contorizează deja aproape trei ani și care nu se știe când și cum se va termina.

Şocul Europei a fost şocul continentului care înţelege că un mare război e posibil pe teritoriul ei, spune profesorul universitar doctor Dan Dungaciu. Ce a învăţat Europa până acum? În special că relaţionarea, interacţiunea, contactele, conexiunile economice produc pacea, aşa cum s-a constituit UE după cel de-Al Doilea Război Mondial prin cooperarea economică a Franţei şi Germaniei, aşa cum s-a manifestat UE ulterior, când interconexiunea era producătoare de pace şi de securizare, tot ce a ştiut Uniunea până astăzi s-a dus pe apa sâmbetei, consideră profesorul Dungaciu:

“Conexiunile nu mai înseamnă pace, relaţionările economice nu mai duc la securizare. Dimpotrivă, conexiunile, conectivităţile, interacţiunile pot să producă război. De aici decuplarea de Federaţia Rusă, ulterior decuplarea de China şi aşa mai departe. Marea provocare a Uniunii Europene este că trebuie să se reinventeze în însăşi substanţa ei. A doua provocare, care e mai puţin vizibilă, este că UE, care s-a constituit ca un proiect post-naţional – nu neapărat anti-naţional, dar post-naţional – se trezeşte astăzi într-o realitate care e acut naţională, prin războiul din Ucraina. Pentru că rezistenţa Ucrainei la agresiunea Federaţiei Ruse este, în primul rând, o rezistenţă naţională. Ucraina se reinventează, se regăseşte, se dezvoltă şi aşa mai departe. Deci, iată două provocări majore pe care Uniunea trebuie să le gestioneze, într-o formă sau alta. Măsura în care va reuşi să le gestioneze, evident, va măsura capacitatea UE de a continua acest proiect început demult, dar care astăzi se află, poate, în faţa celei mai mari provocări.”

Spre finalul lui 2024, războiul din Ucraina a intrat oarecum într-un con de umbră ca urmare a evoluţiilor din Orientul Mijlociu, între care și căderea regimului Assad în Siria. O victorie politică strategică a Israelului, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu:

“Practic, căderea Siriei înseamnă astăzi un dezavantaj major pentru statul Iran, care se vede într-un fel deposedat de cel mai important coridor prin care îşi alimenta cel mai puternic proxy, respectiv Hezbollah. Deci, asta ce înseamnă? Asta înseamnă că vom asista, din momentul în care Casa Albă se va apropia de acest dosar, probabil primul va fi cel ucrainean, vom asista la o redesenare a întregului Orient Mijlociu. Pentru că ce s-a întâmplat în Siria evident că nu va rămâne în Siria.

Ce se va întâmpla în sine cu această ţară, din multe puncte de vedere o construcţie cvasi-artificială, urmează să vedem, dar este limpede că din Siria pornesc raze strategice extrem de importante. Una care duce în Turcia, alta care duce spre Iran, alta care duce spre Israel şi aşa mai departe şi care toate vor trebui să se amenajeze într-o formă sau alta. Nu pot să o facă din interior. Va trebui ca, într-un fel sau altul, administraţia Trump să încerce să fixeze un contur pentru viitoarele evoluţii.”

Suntem în faţa unui dosar extrem de complicat, dar pe care până la urmă trebuie să îl urmărim în 2025, pentru că va fi unul dintre cele mai importante, chiar dacă nu sunt foarte vizibile, schimbările majore care se petrec astăzi în Orientul Mijlociu sunt, îndrăznesc să spun, fără precedent, adaugă Dan Dungaciu:

“Va fi foarte interesant modul în care administraţia americană a lui Donald Trump va încerca să abordeze Orientul Mijlociu, implicată fiind acolo, dar să nu intre, să nu fie prezentă militar în acea regiune. Pentru că, dacă se teme de ceva Donald Trump la începutul administraţiei sale este să nu fie captat într-un război, reţeta insuccesului pentru un Donald Trump care are un singur proiect major, să devină cel mai mare preşedinte american, cel puţin în ultima sută de ani.”

Revenind în Europa, o mare provocare rămâne războiul informațional și informatic dus de Rusia – un război hibrid, care alimentează curentul extremist. În 2025 vor avea loc alegeri decisive în Europa – în Franţa, în Germania, alegeri prezidenţiale în Polonia, toate cu o miză majoră, amintește Dan Dungaciu, care atrage atenția că cel mai mare pericol de securitate este crearea unui climat în care propaganda Federației Ruse prinde și se întinde.

Nu propaganda în sine, cât climatul pe care îl instaurezi în anumite societăţi, insistă profesorul universitar doctor Dan Dungaciu – acesta a fost marele eşec al mainstreamului european şi cred că de acolo trebuie începută reevaluarea spaţiului public european ca să fie mai protejat împotriva evidentelor ingerinţe ale Federaţiei Ruse.