Provocările migraţiei

Confruntată cu cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de Al Doilea Război Mondial, UE a reușit să aducă o schimbare radicală în ceea ce privește gestionarea migrației și protecția frontierelor.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 15.03.2019, 14:23

Confruntată cu cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de
Al Doilea Război Mondial, UE a reușit să aducă o schimbare radicală în ceea ce
privește gestionarea migrației și protecția frontierelor. Cu toate acestea,
sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca politica UE în materie de
migrație să poate face față cu adevărat provocărilor viitoare. Recent, Comisia
Europeană şi-a reluat apelul pentru elaborarea unei strategii comune a Uniunii
privind migraţia, inclusiv chestiunea spinoasă a primirii migranţilor odată ce
aceştia au debarcat în spaţiul comunitar.

Printr-un comunicat, Comisia
Europeană a precizat că migraţia rămâne un subiect sensibil în contextul
alegerilor europene ce provoacă temeri cu privire la creşterea popularităţii
partidelor eurosceptice, în timp ce statele UE rămân în continuare pe poziţii
divergente faţă de reforma regulamentului Dublin şi stabilirea unei politici
comune de azil, în special din cauza punctelor de vedere diferite privind
repartizarea obligatorie a migranţilor între statele membre, iniţiativă
respinsă de unele ţări est-europene, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad.
”Europa nu se mai confruntă azi cu o criză a migraţiei comparabilă cu cea pe
care am trăit-o în 2015, dar persistă probleme structurale”, a atas atenţia
prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, amintind că, în ultimii
patru ani, UE a înregistrat progrese semnificative și a obținut rezultate
concrete în ceea ce privește abordarea provocării reprezentate de
migrație.

Am acționat la unison în ciuda circumstanțelor extrem de
dificile, vom continua să colaborăm în cadrul unei abordări cuprinzătoare,
bazate pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității – este
singura soluție pentru ca UE să poată face față cu bine provocării reprezentate
de migrație, consideră Timmermans. În cel mai recent raport al său,
Comisia arată că, în 2018, s-a înregistrat o scădere cu aproape 90% a numărului
de persoane care au încercat să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în
Europa. Datele centralizate arată şi că valul migrator înspre UE s-a diminuat
în Grecia şi Italia, dar a crescut în Spania, în zona de vest a Mediteranei.

Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, explică: În partea de vest a Mării
Mediterane, Spania este afectată de o presiune migratorie deosebită. Vom
continua să fim alături de Spania, aşa cum am făcut-o şi în trecut şi aşa cum
vom face şi în viitor, cum ajutăm toate statele membre care fac obiectul
acestor presiuni. Deja am asigurat asistenţă de urgenţă în valoare de aproape
36 de milioane de euro anul trecut şi suntem gata să oferim Spaniei susţinere
tehnică, financiară şi politică, dacă este necesar. În acelaşi timp, este
evident că va trebui să ne consolidăm relaţia de cooperare cu Marocul. Aşteptăm
cu interes să dezvoltăm un parteneriat mult mai strâns, milt mai aprofundat şi
mai ambiţios alături de Maroc. Acest lucru va începe prin finalizarea execuţiei
bugetare a unui pachet de ajutor de 140 de milioane de euro pentru Maroc, care
se axează mai ales pe îmbunătăţirea capacităţii lor de gestiune a
frontierelor.

În ultimii 3 ani, numărul sosirilor a scăzut constant, ajungând
în prezent la o cifră ce reprezintă aproximativ 10 % din nivelul maxim
atins în 2015. Însă această scădere nu este garantată pentru viitor, în ipoteza
probabilă a menținerii presiunii migratorii la granițe. De aceea, este esențial
să fie luate măsuri susținute pentru fiecare dintre cei patru piloni ai Agendei
europene privind migrația. Este vorba despre combaterea factorilor care
favorizează migraţia neregulamentară, gestionarea mai strictă a frontierelor,
măsuri de protecţie şi azil, precum şi privind migrația
legală și integrarea.

Din nou, Dimitris Avramopoulos : Frontierele noastre externe sunt
gestionate mai bine şi mai bine protejate decât au fost vreodată. Agenţia
Europeană pentru Pază de Frontieră şi de Coastă a introdus o modificare
radicală în cultura noastră de gestiune comună a frontierelor, însă vrem să
ajutăm statele membre, să le susţinem chiar mai mult pentru a garanta
securitatea la frontierele noastre externe. Însă, indiferent cât de bine vor fi
securizate şi protejate frontierele nostre externe, Europa va trebui să-şi
îndeplinească sarcina de a asigura asistenţă şi ajutor tuturor celor care fug
din calea conflictelor, războaielor şi a persecuţiilor. Europa trebuie să
gestioneze mai bine migraţia şi în interiorul Europei pentru cei care au drept
legal de şedere şi pentru cei care stau ilegal. Spre exemplu, va trebui să
punem capăt deplasărilor secundare şi căutării celor mai favorabile condiţii
pentru azil. Pentru asta înseamnă că trebuie să finalizăm procesul de reformă a
sistemului european comun de azil. Salut faptul că preşedinţia României a
Consiliului UE a început deja să se ocupe de aceste dispoziţii şi contez pe
statele membre să răspundă pe măsură.

Mai mult,
Comisia Europeană le cere statelor membre să încurajeze migraţia legală şi
integrarea, ca factori de descurajare a sosirilor neregulamentare.