Schengen, un obiectiv greu de atins
După intrarea ţării în Uniunea Europeană în 2007, aderarea la spaţiul Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al Bucureştiului.
Corina Cristea, 18.10.2013, 10:24
După intrarea ţării în Uniunea Europeană în 2007, aderarea la spaţiul Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al Bucureştiului. Prevăzută pentru martie 2011, admiterea pare, însă, îndepărtată, Consiliul pentru Afaceri Interne şi Justiţie al Uniunii Europene amânând, de atunci, sub diferite pretexte, dezbaterea problemei privind perspectiva şi termenele concrete pentru primirea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie europeană. În aceste condiţii, statutul de ţară membră a Schengen pare un obiectiv foarte greu de atins. De ce? Analistul de politică externă Bogdan Chirieac: ”Nu există nicio explicaţie logică. Pur şi simplu s-a întâmplat ceva nu în România ci în Europa. Şi anume, Europa, Europa aceea mare, vestică, democrată şi bogată nu şi-a respectat angajamentul faţă de România. În contractul privind Schengen nu scrie absolut nimic de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), de justiţie, de minoritatea roma sau de alte asemenea lucruri. Nu. Era o chestiune tehnică privind securizarea frontierelor. Securizarea a fost făcută de România cu cheltuirea a 1 miliard de euro şi a fost făcută de o firmă germano – franceză celebră.”
Ca o ironie, chiar Germania şi Franţa, alături de Olanda, sunt în prezent cele mai reticente faţă de aderarea României şi Bulgariei. Chiar în această lună, ministrul german de Interne, Hans-Peter Fridrich, a reproşat autorităţilor din România şi din Bulgaria nivelul nesatisfăcător al integrării sociale a romilor, ceea ce, în opinia sa, provoacă o mare presiune a migraţiei asupra altor ţări, în special asupra Germaniei. Luarea de poziţie intervine după decizia unui tribunal german care a stabilit că o familie de imigranţi români are dreptul la ajutor social financiar. Dacă decizia tribunalului va fi definitivă este evident că ea va reprezenta un motiv de creştere a imigraţiei către Germania, consideră ministrul, subliniind că autorităţile de la Bruxelles trebuie să se asigure că România şi Bulgaria folosesc fondurile europene puse la dispoziţia lor pentru proiecte de integrare socială.
În replică, Ministerul Afacerilor Interne de la Bucureşti a reafirmat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice şi juridice pentru a adera la Spaţiul Schengen şi că o eventuală decizie a statelor membre nu trebuie conexată cu problematica romă. Una complicată şi adusă în discuţie şi de Paris. Membri ai Cabinetului francez au invocat şi ei eforturile presupus insuficiente depuse de autorităţile de la Bucureşti pentru integrarea romilor, aceasta după ce acuzele anterioare se refereau la incapacitatea României şi Bulgariei de a controla frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Din nou, analistul Bogdan Chirieac: ”Minoritatea romă aflată în Franţa nu are nicio legătură cu Schengen. Romii merg oricum acolo, sunt cetăţeni europeni, nu pot fi opriţi la frontieră, chiar dacă trebuie să aibă documente. Documentul fiind buletinul de identitate. Deci este aberant. Criza a adus Europa într-un fel de nebunie politică, îndrăznesc să spun aproape comparabilă cu ce s-a întâmplat după marea depresiune din ’29 – ’30.”
„Nu trebuie să se facă confuzii între chestiuni diferite”, a apreciat şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin: Chestiunea Schengen este o chestiune tehnică ce a devenit una politică, ce ţine de politica internă a României şi de politica internă a tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Nu trebuie să confundăm lucruri diferite. Din nefericire, o astfel de confuzie a fost întreţinută de-a lungul ultimilor ani, inclusiv de mass-media.”
Deşi toate statele spaţiului Schengen au recunoscut îndeplinirea criteriilor tehnice, Bucureştiul şi Sofia sunt nevoite să aştepte raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cerut de acele ţări care leagă aderarea de concluziile acestui document. Raportul, care reflectă evoluţiile în domeniul justiţiei, va fi prezentat, însă, abia la începutul anului viitor, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray. Între timp, România şi Bulgaria au anunţat că vor continua demersurile la nivel european pentru asigurarea unei decizii favorabile privind aderarea lor la Schengen, cu respectarea deplină a principiilor şi regulilor europene.
