Uniunea Europeană împotriva sărăciei
Deși Europa este una dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii, milioane de europeni continuă să se confrunte cu lipsa resurselor necesare pentru un trai decent.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 05.06.2026, 15:30
Deși Europa este una dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii, milioane de europeni continuă să se confrunte cu lipsa resurselor necesare pentru un trai decent. De ani de zile, Bruxellesul încearcă să reducă diferențele dintre cetățeni și să ofere șanse tuturor, dar realitatea arată că unul din cinci cetăţeni europeni se află în risc de sărăcie. Costul vieții este, de altfel, principala preocupare pentru 52% dintre europeni. Lipsa locuinţelor la preţuri accesibile este considerată, în același timp, o problemă imediată şi urgentă de către 40% dintre cetăţeni, iar un milion dintre aceştia sunt fără adăpost.
Un alt aspect evidențiat de sondaje ține de obstacolele pe care mulți europeni le întâmpină în calea participării la o piaţă a forţei de muncă aflată în schimbare rapidă. Este contextul în care Comisia Europeană propune un pachet amplu, care include, pe lângă o strategie cu un obiectiv ambițios – eradicarea sărăciei până în 2050, o propunere de recomandare a Consiliului privind combaterea excluziunii în materie de locuinţe şi două comunicări: una privind întreruperea ciclului sărăciei în rândul copiilor – consolidarea Garanţiei europene pentru copii – şi una privind consolidarea strategiei pentru drepturile persoanelor cu handicap.
Vicepreşedintele-executiv al Comisiei Europeane, comisarul european pentru drepturi sociale Roxana Mînzatu:
„Avem în faţă un pachet anti-sărăcie care necesită implicarea tuturor decidenţilor, atât a Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliu, al Uniunii Europene, cât şi a guvernelor, autorităţilor regionale, locale – după caz, a societăţii civile. Şi am introdus inclusiv dimensiunea aceasta de responsabilitate a mediului privat, care trebuie să se alăture acestui efort de a combate sărăcia, pentru că este un deziderat important nu doar din perspectivă morală şi democratică şi al coeziunii sociale, dar şi din perspectivă economică, bineînţeles. Şi atunci, fără îndoială că tot ceea ce veţi vedea în acest pachet reprezintă un set de măsuri care se implementează şi cu contribuţia la nivel european, dar şi cu implicarea guvernelor şi a statelor membre.”
Roxana Mînzatu este oficialul european care a prezentat, recent, la Bruxelles, principalele măsuri din strategie. Acesta integrează trei priorităţi: locuri de muncă de calitate pentru toţi, deoarece locurile de muncă de calitate reprezintă prima cale de ieşire din sărăcie pentru cei care pot lucra; accesul efectiv la servicii de calitate şi la un sprijin adecvat pentru venit; şi acţiuni coordonate de combatere a sărăciei.
Din nou, Roxana Mînzatu: “Ne-am dori un instrument legal privind standardele minime ale serviciilor de sprijin pentru persoanele care sunt inactive, care nu caută un loc de muncă dar ar putea lucra, pentru că de multe ori oamenii care sunt în situaţii de precaritate şi primesc anumite tipuri de ajutoare sociale nu sunt motivaţi sau nu aleg să se ducă către un loc de muncă, deoarece salariul poate este insuficient sau mai mic ca să le asigure traiul de zi cu zi – transportul la locul de muncă, haine, alimente, îngrijirea copilului care rămâne singur acasă.”
Un capitol aparte este dedicat copiilor, pentru că în ultimii cinci ani nu s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea sărăciei infantile. Noul plan comunitar vizează extinderea accesului gratuit la educaţie timpurie, servicii medicale şi mese la şcoală, în paralel cu sprijinirea familiei.
Alte categorii vizate sunt persoanele cu dizabilităţi – cele mai afectate de riscul sărăciei şi de lipsa locurilor de muncă. Având în vedere că 90 de milioane de persoane – peste 1 din 5 europeni – trăiesc cu un handicap, incluziunea deplină este imperativă atât pentru a asigura respectarea drepturilor, cât şi pentru a stimula economia şi democraţia Europei. Cu toate acestea, există în continuare bariere: doar 55% dintre persoanele cu dizabilități sunt angajate, comparativ cu 77% dintre persoanele fără handicap; 1,4 milioane de persoane cu handicap trăiesc încă în instituţii şi 1 din 3 sunt expuşi riscului de sărăcie, aproape dublu faţă de media Uniunii Europene, arată datele comunitare.
„Pentru a transforma drepturile în realitate, Comisia va intensifica ambiţia şi punerea în aplicare. Printre acţiuni se numără introducerea la nivelul Uniunii a cardului european pentru dizabilitate şi a cardului european de parcare pentru dizabilitate, lansarea unei Alianţe pentru o viaţă independentă, îmbunătăţirea accesibilităţii transporturilor şi investiţii în tehnologii de asistenţă, cum ar fi instrumentele AI”, precizează Comisia.
Strategia enumeră o serie de acţiuni-cheie pentru realizarea priorităţilor. Pentru a întrerupe ciclul sărăciei la fiecare vârstă, Comisia va consulta, de exemplu, partenerii sociali cu privire la un posibil nou instrument juridic de integrare a persoanelor excluse de pe piaţa forţei de muncă.
Strategia stabileşte, de asemenea, modalităţi de sprijinire a persoanelor în vârstă prin pensii adecvate. În plus, subliniază necesitatea de a uni forţele cu guvernele naţionale, regionale şi locale, întreprinderile şi societatea civilă pentru a combate sărăcia, inclusiv prin crearea unei coaliţii împotriva sărăciei în cursul acestui an şi a unui nou dialog structurat pentru consultarea persoanelor care se confruntă cu sărăcia cu privire la politicile relevante.
Statele membre vor discuta şi adopta în Consiliu măsurile propuse, iar Comisia va monitoriza aplicarea lor. Planul se va reflecta şi în finanţele bugetului european, mai spune Roxana Mînzatu. Potrivit analizelor, o investiţie suplimentară de doar 0,25% din PIB-ul Uniunii ar putea scoate din sărăcie 18 milioane de oameni.
