UE, încotro?
Amplificarea populismului în Europa, criza provocată de ieşirea Marii Britanii din Uniune, riscul ca noua administraţie de la Washington să rupă acordurile comerciale cu europenii - ameninţări majore pentru stabilitatea continentului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 17.02.2017, 13:33
Amplificarea populismului în Europa, criza provocată de ieşirea Marii Britanii din Uniune, riscul ca noua administraţie de la Washington să rupă acordurile comerciale cu europenii sunt identificate de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, drept ameninţări majore pentru stabilitatea continentului. Acestor provocări nu le vom putea face faţă decât dacă statele membre, instituţiile europene, principalii actori economici şi societatea civilă colaborează pentru asigurarea stabilităţii şi prosperităţii cetăţenilor europeni, spun cei doi lideri, făcând apel la unitate. În toată această ecuaţie, şi partea financiară joacă un rol esenţial.
Uniunea economică şi monetară presupune coordonarea politicilor economice şi fiscale ale ţărilor membre, o politică monetară comună şi circulaţia unei singure monede: euro. Dar, deşi toate cele 28 de state ale Uniunii participă la uniunea economică, unele dintre ele au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice, formând aşa-numita zonă euro, în timp ce altele – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – nu au fost de acord să treacă la euro. În acelaşi timp, ţările care se află în proces de adoptare nu dau semne că s-ar grăbi prea tare.
Criza a scos la suprafaţă defectele euro, vine cu o posibilă explicaţie economistul Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Stiglitz arată modul în care, în opinia sa, structura actuală conduce mai degrabă la divergenţă decât la convergenţă – este vorba de rezultatul direct al provocărilor existenţei unui grup divers de ţări cu o monedă comună – euro, în condiţiile în care integrarea economică este depăşită de cea politică. Din punct de vedere economic, perspectivele par îmbucurătoare.
Potrivit prognozei de iarnă dată publicităţii în aceste zile de către Comisia Europeană, aşteptările cele mai importante spun, în esenţă, că toate economiile din UE vor creşte în 2017 şi 2018, pentru prima dată în ultimii nouă ani. „Economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Creşterea economică se menţine, iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele politice pentru a sprijini creşterea economică”, consideră Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă. Anul trecut, explică, Moscovici: „PIB-ul UE a progresat cu 1,9% şi va continua să crească într-un ritm de 1,8% atât în 2017, cât şi în 2018. Creşterea în zona euro va fi de 1,6% în acest an şi 1,8% anul viitor, după 1,7% în 2016. Asta înseamnă că este al cincilea an la rând când creşterea UE rezistă şi asta în ciuda numeroaselor provocări cu care ne-am confruntat cu toţii. E vorba de provocări atât interne cât şi internaţionale. Anul trecut, UE a trebuit să facă faţă celui mai scăzut ritm de creştere a activităţii şi comerţului mondial din ultimii 7 ani. Însă a trebuit să facă faţă şi unor tensiuni geopolitice şi, bineînţeles, atentatelor teroriste cunoscute pe teritoriul nostru şi în alte părţi ale lumii. Deci, contextul este dificil şi, în plus, avem şi alte provocări – mă gândesc la votul britanic pentru ieşirea din UE şi la o nemulţumire sau chiar la tensiuni majore din partea cetăţenilor europeni împotriva mondializării. Acest lucru s-a văzut prin nişte alegeri care vor avea nişte efecte asupra economiei mondiale. Şi, să nu uităm, bineînţeles, fragilitatea sistemului bancar căreia trebuie să-i facem faţă.”
Coeziunea UE pare să fie afectată atât de hotărârea luată de Marea Britanie de a părăsi UE, cât şi de alte decizii, precum cea de impunere a unor cote de refugiaţi, remarcă analiştii. Din ce în ce mai des, presa publică comentarii despre posibilitatea ca noi ţări să părăsească blocul comunitar. Iar în anul electoral 2017 acesta pare să fie un subiect de campanie pentru diferite partide.
Eurodeputatul Iuliu Winkler, vicepreşedintele Comisiei pentru Comerţ Internaţional din Parlamentul European, explică: „Măsurile împotriva crizei evident că au deschis uşa populismului, au deschis uşa sau au adâncit anumite falii care existau, dar erau mult mai puţin adânci, poate în urmă cu mai mulţi ani, mă gândesc aici la faliile dintre Est şi Vest, faliile dintre Nord şi Sud în ceea ce priveşte cultura muncii, în ceea ce priveşte disciplina financiară bugetară, dar şi în ceea ce priveşte pur şi simplu reacţia societăţilor din estul Europei, care au trăit 50 de ani de partea greşită a cortinei de fier. Toate aceste lucruri, însă, au primit un avans şi mai mare, au primit o lovitură mare în urmă cu doi ani de zile atunci când criza migraţiei a venit şi a intensificat toate celelalte crize.” Iuliu Winkler aminteşte şi el faptul că 2016 a fost marcat de două evenimente neaşteptate – rezultatul referendumului legat de ieşirea Marii Britanii din UE şi rezultatul alegerilor prezidenţiale dincolo de Atlantic. În plus, spune el, în câteva săptămâni vom vedea anunţul primului ministru Theresa May legat de declanşarea procedurilor privind Brexitul, vor veni mari schimbări şi atunci e greu de crezut că ne putem aştepta la un 2017 liniştit.
