Ultimul acord cu FMI?
Evaluarea celui de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional în ultimii 23 de ani s-a amânat pentru toamnă, până la întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 20.06.2014, 13:30
Evaluarea celui de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional în ultimii 23 de ani s-a amânat pentru toamnă, până la întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor. Reprezentanţii creditorilor internaţionali, prezenţi la Bucureşti la începutul acestei luni, au luat această decizie după ce mai multe puncte au rămas în suspensie. Unul major de dezacord este decizia autorităţilor române de a reduce cu cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale la angajator.
Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spun responsabilii români, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. În acelaşi timp, spun analiştii, întârzierea înregistrată în procesul de evaluare a actualului acord nu ridică motive de îngrijorare imediată.
Analistul economic Aurelian Dochia, explică: Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”
Momentul este destul de favorabil pentru România, atitudinea pieţelor internaţionale îmbuntăţindu-se considerabil în ultima vreme – mai spune Aurelian Dochia. În plus, acordul este unul de tip preventiv, Bucureştiul oricum nu intenţiona să folosească banii puşi la dispoziţie de finanţatorii internaţionali. Situaţia s-ar putea schimba, însă, dacă economia mondială ar da din nou semne de slăbiciune. Aurelian Dochia: Acest acord, în anumite condiţii, ar putea să recapete importanţă dacă pe pieţele financiare internaţionale apar din nou tulburări. Deocamdată lucrurile sunt relativ calme şi nu este nici un motiv de îngrijorare.”
Oricum, actualul acord stand-by rămâne valabil, a subliniat premierul Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că dacă vom avea cumva nevoie, sigur nu e cazul să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României. Cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene, fără nici un fel de impediment. Liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm.”
Evoluţia indicatorilor macroeconomici s-a aflat în centrul discuţiilor de la Bucureşti, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget. Între acestea, amintita reducere a CAS la angajator cu 5%, amânată cu trei luni, până la 1 octombrie. Potrivit ministrului finanţelor Ioana Petrescu, măsura va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce chiar la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru.
Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.
INS atrage, pe de altă parte, atenţia asupra faptului că exporturile României au scăzut în primele patru luni ale anului după ce ţara s-a situat pe primul loc în Europa în ultimii trei ani la acest capitol. Importurile cresc mai rapid decât exporturile – a declarat la Radio România copreşedintele Consiliului de Export, Mihai Ionescu: “Exporturile au început să obosească. Pe luna aprilie avem cel mai mic ritm de creştere în ultimii patru ani, ceea ce e un semnal important de care ar trebui să se ţină cont. Trei sectoare sunt în scădere dramatică: metalurgia, chimia şi producţia de calculatoare, în timp ce vedetele exportului continuă să fie construcţia de maşini, electronica şi electrotehnica, sectorul de IT.”
Experţii financiari internaţionali apreciază, totuşi, că economia României a continuat să se redreseze şi este de aşteptat să crească în acest an cu 2,8%.
