Un vot cu ecouri globale
Considerate un test al susținerii de care se bucură președintele, alegerile midterm din SUA au adus democraților majoritatea atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, confirmând nemulțumirea evidentă a alegătorilor reflectată de sondaje și punând capăt controlului republican asupra Congresului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 13.11.2026, 15:30
Considerate un test al susținerii de care se bucură președintele, alegerile midterm din SUA au adus democraților majoritatea atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, confirmând nemulțumirea evidentă a alegătorilor reflectată de sondaje și punând capăt controlului republican asupra Congresului. În clasamentul făcut de presa americană privind temele care au contat la aceste alegeri, pe primul loc este economia – mai exact puterea de cumpărare, pe care americanii o percep ca fiind în scădere, în contrast acut cu America Măreaţă proclamată de preşedintele Donald Trump şi de curentul MAGA din Partidul Republican, inclusiv din cauza războiului din Iran, care a scumpit carburanţii.
Votul americanilor a transmis un mesaj clar în favoarea unui control parlamentar mai puternic asupra executivului, spun analiștii, din 3 ianuarie 2027 democrații putând influența decisiv procesul legislativ, bugetul federal și confirmarea unor numiri importante în administrație și în sistemul judiciar federal, iar comisiile parlamentare conduse de democrați vor avea instrumente importante pentru investigarea activității administrației Trump.
Întregul curent MAGA şi, prin el, aşa-zisul val suveranist din mai multe colţuri ale lumii sunt evaluate prin acest scrutin, explică profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Babeş-Bolyai, Radu Albu-Comănescu:
“Ceea ce se întâmplă acum defineşte nu doar poziţia lui Donald Trump în raport cu ultimii doi ani din mandatul lui, ceea ce mai rămâne, aşadar din ianuarie încolo, cât şi viabilitatea ideilor exprimate de el sau prin el de curentul MAGA, politicile la care acest curent visează, şi, evident, imitatorii din alte orizonturi, care tot timpul se uită la Statele Unite căutând susţinere, chiar dacă aceasta înseamnă, până la urmă, reorganizarea pe alte precepte şi alte idei a sistemului internaţional.
Pentru cetăţeanul american, evident, alegerile de acum se centrează pe nişte chestiuni care privesc, în primul rând, situaţia economică, scumpetea, inflaţia, tot ceea ce a dus la, o dată, transformarea energetică prin care trec şi Statele Unite, impactul acestor politici energetice, şi la nivel internaţional, pentru că vedem, pe măsură ce industria americană şi populaţia americană redevine apropiată, ca să nu spunem, dependentă de hidrocarburi, ceea ce se întâmplă în zona Orientului Mijlociu are un impact deosebit asupra pieţei americane. Dacă adăugăm şi ostilitatea, deja crescută, faţă de ideea unui conflict cu Iranul care, pentru a fi realmente câştigat, ar implica trupe la sol, ne dăm seama că este o combinaţie destul de complicată pentru Donald Trump.”
Rezultatul alegerilor vine cu implicații pentru Europa, Ucraina, China, Orientul Mijlociu și economia mondială și arată clar că administrația Donald Trump va trebui să guverneze în următorii doi ani într-un context politic mult mai complicat. Alegerile midterm din Statele Unite vor avea un impact semnificativ şi asupra dezangajării europene, pe care administraţia Trump o promovează intens, explică şi analistul politic Andrei Tiuţ:
“Este important să înţelegem că Donald Trump vine pe un trend, un trend prin care Statele Unite vor să se dezangajeze parţial din Europa pentru a face celebrul pivot către Asia. Această dezangajare, la modul ideal din punct de vedere al americanilor, este una în care Statele Unite cheltuie mai puţin în Europa, dar îşi păstrează o anumită hegemonie şi aproape un drept de veto asupra anumitor poziţii de politică externă şi militară ale Europei. Donald Trump este un exponent mai haotic şi mai prost implementant al acestei poziţii, dar ea există şi ea aparţine inclusiv unor republicani de rit vechi.
Pe de altă parte, ce a adus Donald Trump şi, de asemenea, va fi greu de schimbat este o distanţare a electoratului american faţă de politica externă, o dorinţă de a dezangaja electoratul american de aceste poziţii. Și această dorinţă vine în condiţiile în care acest electorat îşi dădea acordul faţă de intervenţionismul american în bună măsură prin încredere faţă de elitele sale. În momentul în care elitele nu mai susţin în mod unanim prezenţa în Europa, nici electoratul nu mai este la fel de entuziast. Şi dacă există această presiune, inclusiv democraţii din Congres trebuie să ţină cont de ea.”
Schimbarea majorității parlamentare nu modifică automat orientarea politicii externe americane, deoarece președintele păstrează atribuții importante în domeniul securității naționale și al relațiilor internaționale. Nu cred că va fi o schimbare majoră de paradigmă, opinează analistul Tudor Curtifan, redactorul-şef al Defence România:
“În ceea ce priveşte politica externă, preşedintele în funcţie al Statelor Unite are în continuare principalul atribut, preşedintele are o putere majoră asupra factorului de decizie pe politică externă, asupra chestiunilor executive, mai ales pentru că preşedintele este şeful executivului în SUA. Probabil că vom avea o bătălie acerbă internă mult mai puternică în Statele Unite, care cu siguranţă va avea şi un impact asupra politicilor externe, dar fără schimbări majore faţă de ceea ce am văzut în ultimii doi ani. Va exista probabil o bătălie internă, negocieri foarte multe, Donald Trump va apela excesiv la dreptul său de veto, cu siguranţă.”
Bugetele pentru apărare, ajutorul extern și finanțarea operațiunilor internaționale pot deveni subiecte de negociere și confruntare politică. Estimările sunt că în special razboiul din Iran și relațiile cu aliații europeni ar putea genera dezbateri intense în Congres, iar democraţii ar putea folosi noua lor putere pentru a avansa pachete de asistenţă pentru Ucraina şi a reexamina legea de impunere a sancţiunilor împotriva Rusiei. Preşedintele Consiliului Atlantic din Washington, Frederick Kempe, spune că, dacă Ucraina, Europa şi prietenii lor din Congres se vor ridica împotriva oricărui acord care trădează Kievul, alegerile midterm ar putea înclina războiul în favoarea Ucrainei.
