Dati ghenerali; Seamnili, sarbatoarea nationala, sarbatori legali, oara, moneda; Separatia a puterlor, puterli tru stat; Dati socio-dimografiti; Divisiuni administrativi; Ma marli casabadz; Istoria; Relieflu, apili, clima, vegetatia, cisitli...
APROAPEA TUT DI ROMANIA
CUPRINSU:
Capitolu 1 - Dati ghenearali
Capitolu 2 – Seamnili, sărbătoarea naţionalâ, sârbâtori legali, oara, moneda
Capitolu 3 – Separaţia-a puterlor, puterli tru stat
Capitolu 4 - Dati socio-dimografiţi
Capitolu 5 - Diviziuni administrativi, ma mărl’i câsâbadz
Capitolu 6 - Istoria
Capitolu 7 - Relieflu, apili, clima, vegetaţia, cişitili, ariili avigl’iati, izvurli minearali
Capitolu 8 - Transporturli
Capitolu 1: Date ghenerali
Numa ufiţialâ: România apufusitâ tru 1862, dupâ unirea-a prinţipatilor români Tara Românească/Valahia şi Moldova, dit 1859)
Turlia di guvernamintu: republica
Statut internaţional: stat membru tu ONU (dit 1955), membru tu UNESCO (dit 1956), membru tu Consiliul ali Europă (dit 1993), membru tu NATO (dit 29 di marţu 2004), membru ali Uniunii Europiani (di la 1 di yinar 2007).
Capitala: munitipiul Bucureşti (aflatu tru sudlu a vâsiliil’ei, suprafaţa di 228 kmp), atestat documentar tru 1459.
Poziţia geograficâ: stat aflat tru sud-estul ali Europă Centrală, tru nordul ali Hamunisie Balcanică, tru bazinlu inferior a arâului Duna, cu işeari la Amarea Lae. Dit ascâpitatâ pâ tu apiritâ România acaţă un loc di aproapea 9 meridiani. Di la nordu la sud, România s-tindi pi aproapea 5 paraleli.
Suprafaţa: 238.391 di kilometri pătraţ (91.843 mile pătrati). România easti a 12-a vãsilie ca mãrimi a Europâl’ei.
Sinuri: ~3150 di kilometri, dit cari aproapea unâ treimi sinuri terestri si dauâ treimi sinuri pi apâ (arâurli Tisa şi Prut, fluviul Duna îi Amarea Lae). Litoaralu românescu ali Amarea Lae ari unâ lundzimi di ~245 di km.
Viţin’i: Ungaria (la vestu si nord-vestu), Ucraina (la nordu şi la estu), Republica Moldova (la nord-estu şi la estu), Amarea Lae (la sud-estu), V`rgâria (la sud) şi Sârbia (la sud-vestu şi vestu)
Limba ufiţialâ: româna - limbâ neolatinâ
Capitolu 2: Seamnili, sărbătoarea naţionalâ sârbâtori legali, oara, moneda Sarbâtoarea naţionalâ: 1 di Andreu (dzua tru cari, la 1 di andreu 1918, s-feaţirâ unâ, Alba Iulia, ţentrul a vâsiliil’ei, tuti provinţiili istoriţi bânati nai cama multu di român’i)
Hlambura: hlambura ali Românie easti pi trei hromi (n’irlâ, galbinâ, aroşi) şi nu avu alâxeri mări pi hiotea a kirolui tru istorie; hromili suntuu bâgati vertical, tru 3 bâiruşi isa pi lârdzimi, pi aestâ aradâ ahurhindalui di la cârligu: n’irlâ-cobaltu, galbinâ-cromâ, aroşi-apreasâ.
Himna naţionalâ: "Dişteaptâ-ti, române", pi stihurli a poetlui romantic paşoptistu Andrei Mureşanu şi muzica-a poetlui şi cântâtorlui Anton Pann.
Stema: stema dit aestu kiro ari tu amprotusa orn’ia di malâmâ ncruţil’eatâ, ţi şeadi pi un unâ apalâ di azur ama ţâni tu ungl’i un sţeptru şi unâ apalâ. Pi keptul a orn’il’ei ari un un semnu ampărţ`t tru câmpuri hearaldiţi simbolizândalui provinţiili istoriţi româneşti (Tara Româneasca, Moldova, Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat, locurli ţi suntu anvârliga di Amarea Lae)
Oara ufiţialâ: oara ali Europâ dit apiritâ: GMT+2 (iarna), GMT+3 (veara). Oara di vearâ nchiseaşti dit aţea dit soni dumânicâ a meslui marţu pânâ tru aţea dit soni dumânicâ a meslui sumedru.
Sârbâtori legali: 1 şi 2 di yinaru (Anul Nou), protili dauă dzâli ti di Paşti, 1 mai (Dzua Internaţională a Lucurlui), protili dauă dzâli di Arusalii, 15 di agustu (Stâ Mâria), 30 di brumar (Sfâmtul Andrei), 1 di Andreu (Dzua Naţionalâ), 25 şi 26 di andreu (Cârciunul)
Moneda: leulu (pluralu a l’ei, lei, cod internaţional RON) amp`rţâtu tru 100 di bani. Cursul di alâxeari a leului andicra di nâscânti monedi poati s-hibâ mutritu pi site-ul a nostru.
Capitolu 3: Separaţia-a puterlor, puterli tru stat
Statlu ş-ari unâ aradâ simfunâ cu prinţipiulu ti separaţia şi echilibrul a puterlor - legislativâ, executivâ (Guvernul şi Prezidentul) şi giudicâtoreascâ - tru arada democraţiil’ei constituţionalâ (simfun cu Constituţia ali Românie dit 2003).
Prezidentul easti aleptu directu, tră un mandatu di 5 an’i. Unâ persoană poati s-acaţâ harea di prezidentu ali Românie maş tră dauă mandati.
Guvernili ali Românie furâ adrati di nai cama multi ori dit suţati di partidi, maxus dupu prota alternanţă la puteari dit chirolu postcomunistu, dit 1996.
Parlamentul bicamearal, adrat dit Cameara-a Diputaţlor şi Senatlu (cameara superioară), easti aleptu prit vot universal, tru sistem uninominal, tru un singur tur di scrutin, tră un mandatu di 4 ani. Cetăţen’il’i român’i di pisti sinuri aleg prit vot 4 deputaţ şi 2 senatori cari s-lâ reprezintâ sinferurli.
Simfun cu Constituţia, minorităţli naţionali cari nu pot s-intrâ directu tru Parlamentu au rezervat câti un loc, tru Cameara-a Deputaţlor, cu câftarea tra s-amintâ un numir n’ic di voturi la nivel naţional. Tru Cameră suntu 18 di minorităţ cari au câti un deputat. Goala minoritati cari aprâftâseaşti s-intrâ directu tru Legislativ easti aţea maghiară, nai ma marea tu numir dit România.
România ari 33 di europarlamentari tru Parlamentul European, cu un mandatu di 5 ani.
Capitolu 4: Dati socio-demografiţi
Simfun cu Catagrafia a Bânâtorlor şi a Casilor dit sumedru 2011 (rezultati provizorii), populaţia stabilă eara di aproapea 19,0 miliun’i (19.043.000) di inşi dit cari 18,38 miliun’i eara persoani prezenti, iara 659 di n’il’i tempoarar absenti. Alti 910 di n’il’i di persoani eara vgati pi lung kiro (cama di 12 di meşi), iara 300 di n’il’i tempoarar prezenti. La catagrafia genearalâ dit 2002 eara 21,68 di miliun’i di inşi, ama populaţia scădzu niacumtinatu di ispetea câ scâdzu faţirea-a naţlor şi a soldului negativ a migraţiil’ei externi.
Dit totalu a populaţiil’ei stabili a Româniil’ei 52,8% avea domiciliu tru muniţipii şi câsâbadz, iara 47,2% bâna tru comuni.
16,87 miliun’i di persoani dit populaţia stabilă (88,6%) sâ spusirâ români. Populaţia di etnie maghiară fu di 1,24 miliun’i di persoani (6,5%), iara numirlu a aţilor cari sâ spusirâ romi di 619 di n’il’i di persoani (3,2%). Alti grupuri etniţi ma mări tu numir: ucraineni (51,7 n’il’i pirsoani), germani (36,9 n’il’i), turţâ (28,2 n’il’i), ruşi – lipoveni (23,9 n’il’i) şi tătari (20,5 n’il’i di persoani).
Nai ma mări comunităţ româneşti icâ ţi au arâdâţina tu România di pisti sinuri suntu tru Ripublica Moldova, SUA, Canada, Ucraina, Sârbia, Ghirmânia, Israel, Australia. Lipseaşti s-hibâ adâvgati comunităţli tu numir mari di român’i ţi suntu fugaţ cu lucurlu, maxus tru Italia şi Spania.
Populaţia pi sexi, simfun cu Institutlu Naţional di Statistică (1 yinaru 2011): 51,3% feminin, 48,7% masculin. Nâdia medie di banâ eara di 70,1 an’i la bărbaţ şi 77,5 ani la mul’eri.
Ilikia di mesi, faptâ isapi, a bânâtorlor, la 1 di yinaru 2011 eara di 39,8 di an’i.
Capitolu 5: Diviziuni administrativi, proţl’i câsâbadz
Diviziuni administrativi: 41 di giudeţi nica şi Muniţipiul Bucureşti, cu harea di giudeţ cu 320 di muniţipii şi câsâbadz (dit cari muniţipii 103) şi 2861 di comuni.
Proţl’i câsâbadz: Bucureşti (aproapea 1,94 miliun’i di bânâtori), deapoa Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa (cathi un cu 300 di n’il’i di bânâtori ş-cama).
Capitolu 6: Istoria
Istoria: tru spaţiul carpatic, protili menţiun’i etnonimi spuni un conglomearat di triburi traţiţi dit cari Herodot, tru eta VI-ţi n.Hr., cundil’eadzâ un ţi s-aleadzi, aţel a geţlor, cari bâna tu nordul a Dunãl’ei. Tru izvoarili romani, geţl’ii suntu spuşi cu numa daci, simfun cu spusa a geograflui Strabo, dit kirolu a amirălui Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.) - “dacil’i si geţl’ii zbura idyea limbã”. Tentrul politic a civilizaţil’iei geto-dacilor eara tru Munţâl’i Orãştie, Sarmizegetusa (partea vesticâ a Româniil’ei actuali), iara gradlu naima analtu a aiştei ţivilizaţii fu agiumtu tru kirolu a vâsiljeadzlor Burebista (aproapea. 80 - aproapea. 44 î.Hr.) şi Decebal (87-106 d.Hr.).
Dupu dauâ polimi ţânuti anamisa di an’il’i 101-102 şi 105-106, amirălu Traian alâxeaşti Dacia tru provinţi romanã. Pînã anvârliga di an’l’i 270 - 275, cîndu Amirălu roman ş-tradzi ascherea şi administraţia, Dacia cunoaşti alâxeri sistematiţi cari va u acaţâ tu isapi tru lumea romanã.
Anamisa di etili IV si XIV, tu locurli di azâ ali ali Românie tricurâ dăldzâ, dăldzâ di len turlii ca iruşi şi prezenţã di populaţii migratoari. Triburi ghermaniţi, iranieani, slavi şi turchipsiti şi spusirâ influenţili tu ţi mutreaşti autohton’il’i.
Prezenţi proto-români suntu atestati tru izvoarili bizantini ahurhindalui cu etili VII-VIII, ama prota formaţiuni statalã cumândusitâ di un român easti aţea a ducelui Gelu, dit spaţiul intracarpatic, atestatã di cronica Gestua Hungarorum tru bitisita a secolului X-lea.
Tru ahurhita a etâl’ei XII-ţi, dupã anâchisearea a spaţiului intracarpatic di cãtră unguri si criştinarea-a lor, s-timiljiuseaşti prinţipatlu ali Transilvanie. Timiljiusearea a prinţipatelor medievali românestui Moldova şi Tara Româneascã s-faţi pisti doauã secole ş giumitati, ntră 1330 şi 1350.
Acâ spaţiul românescu easti mardzina di aţel european, el apruke protili valori europeani dit aţel kiro, di cari creştinismul easti nai cama pregnantu. Creştinismul ortodoxu s-arãspândi tru Tãrli Români sum influenţa a lumil’ei bizantini.
Anamisa di secolele XIV si XVI, prinţipl’i ca Mircea cel Bãtrîn, Stefan atel Mari, Vlad Tepeş, Iancu di Hunemasa s-feaţirâ suţatâ cu alianţili criştine ali Europâ contra ali ascensiuni ţi u avea acâţatâ Imperiului otoman.
Tu kirolu a secolui al XVI-lea, aeşţâ avea tru mânâ Balcan’il’i, Asia N’icã nordul ali Africâ, Orientul di Mesiu ăi avea agiumtâ la porţâli a Vienâl’ei.
Tră ma ghini di giumitati di mileniu, spaţiul românescu agiumsi şi el sum influenţa modelului cultural otoman.
Protili cilâstiseri ti ampârţari di sum controlu nturţescu şi di turnari la valorli europeani s-fac ahurhindalui cu secolul al XVII-lea, tru kirolu a prinţipilor Mihai Viteazul, Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir.
Tru kirolu fanariot, tru secolul al XVIII-ea, s-ahânduseaşti criza politicã, suţialã şi economicã a lumil’ei otomane, iara mutrita diznău câtâ Europa Occidintalã eara lugursitâ ca unâ cali di işeari dit aţea crizã. Dit videalâ politico-militar, alianţeili austro-arusi la cari aderã şi nâscânţâ prinţipi români, ahurhescu s-pingã Imperiul otoman nafoara a spaţiului sud-estu european.
Tu ahurhita a etâljei XIX-tsi, eta a naţiun’lor, şi tru spaţiul românescu s-aşternu idheili a romantismului. Moeabeţli mutrindalui yinitorlu stat stat românescu avea tru plan unirea ali Moldovă cu Muntenia şi thimil’iusearea a instituţiilor cari s-facã aestu stat funcţional.
Di furn’ia a reformilor fapti tu kirolu a vasil’elui Carol I di Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914), a daua giumitati a etâl’ei XIX-tsi însimnă unâ di nai ma urutili perioadi dit istoria-a Românil’ei. Tu bitisita a doilui polim mondial, tru 1918, teritorii dit Rusia şi Austro-Ungaria bânati tu majoritate di român’i s-fãtsea unâ cu regatlu ali României şi sâ spunea cu aţea ţi fu numâsitu tu epocã “România Mari”.
Unâ continuari a creaştiril’ei economiţi si politiţi ali Românie s-feaţi tru perioada interbelicã, tu kirolu a vâsil’eadzlor Ferdinand I (1914-1927) şi Carol II-lu (1930-1940).
Industria româneascã înreghistreadzã unâ iruşi cantitativâ şi calitativâ, maxus tru domeniul extractiv, siderurgic, a constructiilor di maşini. Stabilitatea politicã deadi izini ti creaştirea a nivelui di banâ, maxus di furn’ia a investiţiilor xeani. Regimlu politic al democraţie libearali si proprietatea privatã agiumsirâ s-hibâ thimeal’ili a societãtil’ei româneşti libiri.
Ama tru secolul XX, “secolu a extremilor”, totalitarismul fu prezentu ş-tru România. Prota pritu fascismu, cari s-afirmă vârtosu tru an’il’i '30 si '40, şi tu kirolu a regimlui cumândusitu di mareşalu Ion Antonescu. Dupã doilu polimu mondial, vini la puteari dictatura comunistã cu agiutorlu directu a armatelor sovietiţi. Fascismul şi maxus comunismul însimnarã depurtarea şi lichidarea a sutilor di n’il’i di oameni, pi ningã trãn’ipserli a polimlui.
Comunismul însimnă cãlcarea-a aţilor nai cama elementari ndrepturi şi libirtãţ a omlui, lichidarea a proprietãtil’ei privati, anihilarea ali opozitiei politicã şi arcarea tu ahapsi a opozanţâlor, a nvitatlor, huryeaţlor, lucrãtorlor, a clasâl’eii di mesi şi a tutulor a aţilor cari s-ncuntrarã.
Regimlu comunistu cumândusitu di Gheorghe Gheorghiu-Dij (1947-1965) şi Nicolae Ceauşescu (1965-1989) adusi nai cama vârtoasili alâxeri sutiali, bâgã tru lucru practiţ stalinisti, pi thimel’ilu a modelui politicu marxist-leninistu di trân’ipseari a disidenţâl’ei, lo meatri ca vârâ fânico eara dit videala-a politicâl’ei economiţi.
Criza di sistem a comunismului agiumsi pi kipita cu criza cabaia ahândoasã tu kirolu an’ilor 1980, iara momentul 1989, când regimlu Ceauşescu cădzu, iara aproapea 1300 di român’i murirâ tru Revolutia anticomunistâ, vini ca unâ confirmari a eşclui tu proiectul comunistu.
Dit 1989, România s-turnâ priayalea ayalea la democraţie şi la economia di piaţã.
Capitolul 7: Relieflu, apili, clima, vegeţatia, cişitili, ariile protejati, izvurli minearali
Relieflu ali Românie trei comati majori: aţea analtã a Munţâlor Carpaţ (nai ma analtâ kipitâ Moldoveanu, 2544 m), aţea di mesi cari corespundi cu Subcarpaţl’i, a mâyulilor şi dzenurlor şi aţea cama di mpadi, a pădzlor, luncilor şi Deltâl’ei a Dunãl’ei. Delta, naima tinãrã unitate di relief, tu niacumtinatâ formari, ari altituditea medie di 0,52 m.
Caracteristitsli prinţipali a unitãţlor di relief suntu proporţionalitatea (31% munţi, 36% dzenuri şi podişuri, 33% câmpii şi lunci) şi arâdâpsearea concentricã a scărlor majore a relieflui.
Clima a Româniil’ei easti tempearat-continentalã di tranziţie, cu influenţi oceaniţi, meditearaneani şi continental-excesivi. Tempearatura di mesi multianualã easti diferenţiatã, dimi 8°C tu nordu şi cama di 11°C tu sud, respectiv cu valori di minus 2,5°C tu etajlu montan şi 11,6°C.
Tu an’il’i dit soni, România cunuscu fenomeni meteorologhiţi extreme, multe cu oamin’i ţi murirâ şi mări zn’ii – căderi vârtoasi şi pi irushi di ploiuri, tornadi, dãldzâ di cân’inâ sh deapoa unâ xeri fârâ dânâseari.
Arâurli dit Românie suntu arâdâpsiti radial, marea majoritati avândalui izvurli tru Carpaţi. Prinţipalu colector a aiştor easti arâulu Dunãrea, cari strãbati vâsilia tu partea sudicã pi unâ lundzime di 1075 km şi s-vearsã tu Amarea Lae. Bãlţâli suntu reprezentati prit lacuri naturali arãspândite tu tuti unitãţili majori di relief, di la nai ma glaciari tu patomatlu alpin (Lacul Mioarilor - Fãgãraş la 2282 m) la limanili fluvio-maritimi (Lacul Techirghiol la 1,5 m) şi prit lacuri antropiţi, tu tuti unitãţli di relief.
Vegetaţia easti condiţionatã di relief şi di elementele pedo-climatiţi, di s-andâmuseaşti unâ arâdâpseari pi patomati a aiştei. Reghiun’ile di munti suntu anvâliti di pãduri, di coniferi (maxus molid), pãduri di ameastic (fag, brad şi molid) şi pãduri di fag. Pi kipitli ma analti ari livãdz alpini şi tufãrişuri di jneapãn, ienupãr, afin, merişor etc. Tu reghiunile di mâyuli şi dzenuri s-andâmusescu pãduri di foioase tu amprotusa hindalui faglu, gorunlu i carpinlu. Vegetaţia di stepã şi di silvostepã, cari acaţâ ariile cu ixiki di apâ furâ, tu ma marea parti, alâxiti prit siminări agricoli.
Fauna: tru patomatlu alpin ies tu migdani elemente relicte cum capra lae şi orn’ia di munte. Tu pãdurle carpatine bâneadzâ len turlii di mamifere: ursa, cerb, râs, lup, porcul ayru, cãprior, veveriţã şi un numir mari di cişiti di pul’i. Tu ndauâ regiuni muntoase nica bâneadzâ câcotlu di munte; tu dzenuri ş-tu câmpu suntu arãspândiţ l’iepurlu, şumaron’ilu, aricilu, len turlii di pul’i, nâpârtiţ, batracieni; tră zonele di stepã suntu caracteristiţi arozãtoarile (popândãul şi hârciogul). Fauna acvaticã easti reprezentatã maxus di pãstrãv tu apile di munte, clean şi mreanã tru dzenuri, crap, biban, ştiucã, somn, caras tru câmpu şi Delta a Dunãrii; tru apile marini şi pi Dunãrea inferioarã s-andâmusescu şi cişiti di sturioni.
Anamisa di prinţipalili izvuri minerali: nafta, cu vecl’i adeţ di exploatari, gazele naturali, cãrbunii, maxus huila cocsificabilã, cãrbunile brun şi lignitlu, minereuri feroase şi neferoase, dzãcãminte di aur, argint şi di bauxitã; rezerve mari di sari, precum şi o serie di resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogãţiilor di subsol o constituie nai piasti 2000 di izvoari di api minearali, cu valinţe tra consum şi tratamente medicali.
Suprafaţa totală a ariilor naturali protejate dit România easti di aproapea 20% dit suprafaţa ali Românie, tsi avea tru 2011 un numir di 3 rezervaţii ali biosferâ, bagati tru patrimoniul UNESCO (Delta a Dunãl’ei, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Munţâl’i a Rodnâl’ei), 8 zoni udi di importanţã internaţionalã, 13 di parcuri naţionali, 15 di parcuri naturali, 206 monumenti a fisil’ei, 64 di rezervaţii ştiinţifiţi, 699 di rezervaţii naturali, 148 di arii di protecţie speţialã avifaunisticã.
Capitolul 8: Transporturli
România ari ma pţân di 500 di km di autostrădz icâ cãl’iuri tu harea di autostradă, ampârţâti pi 3 direcţii: A1 (Bucureşti–Piteşti–Sibiu–Deva–Timişoara–Arad–Nădlac), A2 (Bucureşti–Constanţa), A3 (Bucureşti–Braşov–Oaradia–Borş). Drumurile Europeani di clasa A cari trec prit România suntu: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87. Lundzimea a cãl’iurlor dit România easti di aproapea 198.930 di km.
Lundzimea, tut cu tut, a cãl’iurlor di her easti di ~10.785 di km, dit cari ~4.020 km electrificati.
Porturi prinţipali: la Amarea Lae: Constanţa, Mangalia; la Dunã: Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Coarabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Cãlãraşi, Cernavodã, Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina.
Aeroporturli prinţipali: Bucureşti („Henri Coandã” - Otopeni şi „Aurel Vlaicu” – Bãneasa, tra charteri şi azboiuri privati), Constanţa („Mihail Kogãlniceanu”), Timişoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca („Transilvania”), Târgu Mureş, Bacău, Iaşi, Sibiu, Arad, Oaradia, Baia Mari, Suceava.
Capitolul 9: Prefixul telefonic, dumenea di Internet
Prefixul telefonic international ali Românie easti 0040 (icã +40). Prefixul tră Bucureşti, ma s-griţ di nafoara ali Românie, easti 004021. La aestu s-adavgă un numir di 7 ţifri.
Domeniul di Internet tră România easti .ro
Textu tru limba româna: Steliu Lambru, Eugen Cojocariu, Ştefan Baciu.
Apriduţearea: Taşcu Lala
Cadhuri: Cameara a Diputaţlor, Sentlu ali Românie, Regia Naţională a Pădurlor - ROMSILVA, Mircea Vergheleţ, Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti, Florin Orban, Ştefan Baciu, Daniel Onea, Vasile Captaru, Eugen Cojocariu.
Izvuri complementari: Institutlu Naţional di Statisticâ (www.insee.ro), Constituţia ali României, http://www.recensamantromania.ro, http://biodiversitate.mmediu.ro/
Link-uri ti agiutor
Copyright © . All rights reserved