Apofasi contra şoferloru agresivi
Cadrulu strategicu ali UE tru ţi mutreaşti sigurlăkea rutieră 2021-2030 ari tu planu ngiumiticarea-a numirlui di morţă și di pliguiri greali pi călliurli europene până tru 2030, obiectivlu tră 2050 hiinda dzero morţă și pliguiri greali. Ti spunu isăkili? Ună mutrită tu ţifrili preliminare tră proţlli şasi meşi a anlui tricutu spuni ună crişteari lişoară, di 2%, a numirlui di morţă tru accidente rutiere comparativ cu idyea perioadă dit 2020 – an marcat, ama, di efectili a pandemiillei ti mobilitati. Andicra di añilli 2017-2019, scădearea easti, tru idyiulu kiro, substanțială, di 19%, la aestu lucru contribuinda și politiţli a UE, pritu năile misuri di siguranță obligatorii băgati. Și tru România situația agiumsi s’hbă ma bună. Cara tru 2019, Eurostat u plăsa pi primlu loc tru UE dit videala a morţălor rutieri – 96 la un miliuni di bănători, un an ma amănatu eara pi loclu ţinţi tru aestu top nivrutu, după Germania, Franța, Polonia și Italia.
Corina Cristea, 28.01.2022, 12:17
Cadrulu strategicu ali UE tru ţi mutreaşti sigurlăkea rutieră 2021-2030 ari tu planu ngiumiticarea-a numirlui di morţă și di pliguiri greali pi călliurli europene până tru 2030, obiectivlu tră 2050 hiinda dzero morţă și pliguiri greali. Ti spunu isăkili? Ună mutrită tu ţifrili preliminare tră proţlli şasi meşi a anlui tricutu spuni ună crişteari lişoară, di 2%, a numirlui di morţă tru accidente rutiere comparativ cu idyea perioadă dit 2020 – an marcat, ama, di efectili a pandemiillei ti mobilitati. Andicra di añilli 2017-2019, scădearea easti, tru idyiulu kiro, substanțială, di 19%, la aestu lucru contribuinda și politiţli a UE, pritu năile misuri di siguranță obligatorii băgati. Și tru România situația agiumsi s’hbă ma bună. Cara tru 2019, Eurostat u plăsa pi primlu loc tru UE dit videala a morţălor rutieri – 96 la un miliuni di bănători, un an ma amănatu eara pi loclu ţinţi tru aestu top nivrutu, după Germania, Franța, Polonia și Italia.
Datili a anlui 2021 fură prezentate tora di ministrul di Interne, Lucian Bodi, cari cundille că “tută siguranţa rutieră easti ună problemă greauă” tru România, nivelu aliştei hiinda cabaia ma ñicu andicra di media nregistrată tru UE: s-nregistră ună scădeare a numirlui accidentelor grave cu aproapea 20% şi a persoanilor greu pliguiti cu aproapea 31%, comparativ cu 2020, kiro tu cari numrlu a persoanelor decedate crescu cu 8%. Tră s’u facă ma bună catandisea – obiectiv pi cari România ș-lu lo nica şi tu arada a PNRR – Executivlu di București alăxi Codlu Rutier pritu ună ordonanţă di urgenţă, cari bagă amendz ma mări şi spuni limbidu ţi nsimneadză purtaticu agresiv la volan.
Şoferlli cari va năstreacă cu 70 di km/oră limita maximă di viteză va ş-keară carnetul di conduţiri tră 120 di dzăle şi tut ahâtu nu va s’aibă carnet niţi atelli cari nu tiñisescu Codlu Rutier anda trecu pisti calea di heru. Ministrul Lucian Bodi feaţi ma multi precizări : “Easti sancţionată fapta mutrinda urdinarea ni4ntimilleată a autovehiculilor pi banda di urgenţă a autostrădzlor cu amendă anamisa di 1.305 (260 di euro) şi 2.900 di lei (580 di euro) şi cu aplicarea sancţiunii complementari a suspendarillei exercitarea ndreptul ta s-conducă tră ună perioadă di 90 di dzăli. S’bagă sancţiunea complementară ti suspendarea exercitarillei ndreptulu ta s’conducă tră ună perioadă di 120 di dzăli anda faţi fapta mutrinda executarea pi autostradă a manevriloru di astări ică imnarea tu năpoi.”
Actul normativ spuni limbidu şi ţi nsimneadză purtaticu agresiv la volan, tru aestă categorie hiinda, ti exemplu, şoferlli cari claxoneadză I ufilisescu videlliurli tra s’lă si facă loc, atelli cari nkisescu urdinarea cu scrăşneari di arăhoati I aţelli cari ufilisescu frâna di mână tră s’aşuţă pi loc. Amendzăli tră aeșţă, cari va s’armână și fără permis kiro di 30 di dzăli, pot s’agiungă până la aproapea 150 di euro.
Autor: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
