BNR – apofasi antiinflaţie
Banca Națională ali Românie apufusi, marță, emu criştearea-a toclui di politică monetară, emu rata a toclui la cari nica potu s’facă împărmut bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflația galopantă. Dobânda di politică monetară agiumsi di la 1,5 la 1,75% tu an, maş dupu unu mesu di la ună misură di idyea turlie. Analiștilli s’aștipta la majorarea aliştei, maxusu tru contextul tru cari și alti bănţă ţentrali ditu reghiuni loară tora ma ninti ahtări apofasi. Tru comunicatlu BNR să spuni că rata ali inflaţie ma largu alină şi easti multu pisti 3,5%, dimi limita superioară a intervalui minduitu di bancă, tu kirolu a majorarillei considerabile a păhadzloru la gazili naturali şi energhiillei electriţi tru meslu alunaru, la cari s’adavgară influenţi vinite ditu scunkearea ma largu a combustibililor şi ditu creastirea semnificativă a păhadzloru la dzărdzăvăţ tru meslu yismăciuni.
Daniela Budu, 10.11.2021, 11:24
Banca Națională ali Românie apufusi, marță, emu criştearea-a toclui di politică monetară, emu rata a toclui la cari nica potu s’facă împărmut bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflația galopantă. Dobânda di politică monetară agiumsi di la 1,5 la 1,75% tu an, maş dupu unu mesu di la ună misură di idyea turlie. Analiștilli s’aștipta la majorarea aliştei, maxusu tru contextul tru cari și alti bănţă ţentrali ditu reghiuni loară tora ma ninti ahtări apofasi. Tru comunicatlu BNR să spuni că rata ali inflaţie ma largu alină şi easti multu pisti 3,5%, dimi limita superioară a intervalui minduitu di bancă, tu kirolu a majorarillei considerabile a păhadzloru la gazili naturali şi energhiillei electriţi tru meslu alunaru, la cari s’adavgară influenţi vinite ditu scunkearea ma largu a combustibililor şi ditu creastirea semnificativă a păhadzloru la dzărdzăvăţ tru meslu yismăciuni.
Rata anuală ali inflație easti aştiptată tra să u ţănă tendinţa criscătoari până tru giumitatea a anlui yinitoru, tru amprotusa ca efectu a majorărlor păhadzloru la produsili energhetiţi tru treilli meşi ditu soni, antiţipate și tră protlu trimestru ditu 2022, tru contextul a creaştirillei vărtoasi a cotaţiilor internaţionale. Analistul economic Adrian Codîrlaşu exighisi tră Radio România că criştearea a păhadzloru easti şi ună consecinţă globală a faptului că multi stati numata vrusră s’ufilisească energie cari polueadză fisea, iar tendinţa va s’armănă pi lungu kiro:
“Tră yinitor, tutu aşi s’aşteaptă că aeşţă păhadz s’arămână volatili. Vahi numata va s’crească, cu excepţia a naftăllei, multu ma multu pisti nivelul actual, am ava s’armână cabaia volatile, di itia că sistemele energetice sunt tru una alăxeari tra s’ţănă keptu a năiloru căftări a reglementatorilor tu ligătură cu poluarea. Neise, avem aestu şoc şi ţi easti importantu? Păhălu la iţi bun ică serviciu ditu trastulu di consum va s’hibă zñiipsitu di nai pţănu unu ditu aesti produse energetice. Că ţe? Tră aţea că aesti produse contribuie la adrarea a bunlui ică prestarea a serviciului, dimecu va s’avemu atea ţi easti inflaţie di runda a daua ică efecti di runda a daua, dimi una creastire ali inflaţie pritu transpunerea a păhadzloru aluştoru produse energetice tru tuti bunurli şi serviciile ditu trastulu di consum”.
Uidisitu cu BNR, inflaţia vas ă scadă relativ ntrăoară şi s’agiungă sumu 3,5% tru trimestrul al treilea ditu 2023. Până atumţea ama, Institutul Național di Statistică dimăndă că rata anuală ali inflaţie alină la 7,9% tru meslu sumedru 2021, di la 6,3 proţente tru yismăciuni, tru condiţiile tru cari energhia electrică, gazili naturale, combustibilii şi ntulemnulu comestibilu avură naima mari scunkeari tru anlu ditu soni. Ma multu, sumedru easti protlu mesu tru cari nu s-nregistră niţi ună ieftinire raportat la idyiulu mesu a anlui di ma ninti.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
