Bugetlu 2022 tricu di Parlamentu
Cu ună largă majoritate şi cu pţăni amendamente, proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate di Parlamentul di București. Politicienii vor ca nomlu a bugetlui s’intră tu lucru tamam di la ahurhita-a anlui, după ti debatlu tru plenlu andămusitu s’dizvărti iruşi și, ti maş patru dzăli, aţeali dauă acte normative tricură di comisiile di specialitate şi di plenlu andămusitu. Bugetlu fu adratu pi ună creaştiri economică di 4,6%, pi un Produs Intern Brut di circa 260 di miliardi di euro, ună inflaţie medie anuală di 6,5% şi pi un amintaticu a tiñiillei di cafi mesu di mesi brut di aproapea 1.200 di euro tru mesu. 7,7 procente ditu Produsul Intern Brut suntu pruvidzute tru bugetlu asigurărlor sociale di stat. Majoritatea a bugetilor alocate tră principalii ordonatori di credite armasiră tru turlia pripusă di Guvern.
Leyla Cheamil, 24.12.2021, 13:54
Cu ună largă majoritate şi cu pţăni amendamente, proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate di Parlamentul di București. Politicienii vor ca nomlu a bugetlui s’intră tu lucru tamam di la ahurhita-a anlui, după ti debatlu tru plenlu andămusitu s’dizvărti iruşi și, ti maş patru dzăli, aţeali dauă acte normative tricură di comisiile di specialitate şi di plenlu andămusitu. Bugetlu fu adratu pi ună creaştiri economică di 4,6%, pi un Produs Intern Brut di circa 260 di miliardi di euro, ună inflaţie medie anuală di 6,5% şi pi un amintaticu a tiñiillei di cafi mesu di mesi brut di aproapea 1.200 di euro tru mesu. 7,7 procente ditu Produsul Intern Brut suntu pruvidzute tru bugetlu asigurărlor sociale di stat. Majoritatea a bugetilor alocate tră principalii ordonatori di credite armasiră tru turlia pripusă di Guvern.
Ma multi ministeri va s’aibă, anlu yinitor, fonduri suplimentare consistente. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu aţelu cel a Transporturlor, tră dizvoltarea infrastructurăllei, investiţiile şi proiectili europene tră dizvărtearea a programilor pruvidzute tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Senatorlu social-democrat Radu Oprea spusi că investiţiile va s’veadă emu la Ministerlu a Transporturlor i la Agricultură, iara stimularea a mediului di afaceri nsiamneadză 61 di miliardi di lei (12,2 miliardi euro), păradz cari va s’agiungă la capitalu românesc. Fonduri suplimentare llia și ministerlu a Lucărlui, tră anvălearea a creaştirillei di la ahurhita a anlui a pinsiilor, a alocaţiilor tră cilimeañi şi a indemnizaţiilor tră persoanili cu dizabilităţ. Deputatlu liberal Gabriela Horga easti di păreare că pensia easti un ndreptu amintatu şi nu ună misură socială.
“Avem ună borgi andicra di pensionari, tră atea că au fură cetăţeni productivi, cari, tu arada a lor, avură contribut pritu ună bană di lucru şi, tu kirolu a banăllei a loru, păltiră pensiileˮ, spusi Gabriela Horga. Deputatlu UDMR, Éva Csép, feaţi timbihi, tu arada a lui, că easti ananghi di ñicurarea a ratăllei şomajlui, iara locurli di lucru nău adrati lipseaşti s’hibă stabile şi predictibile. Ditu taburea a opozițiillei, liderlu a deputaţlor AUR (ultranationalist), George Simion, lugurseaşti că pensiile lipseaşti s’hibă majorate cu ună sumă fixă, tră s’hibă eliminati diferenţili majore. Cu tuti că proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate cu majoritate di voturi, viţeprezidentulu USR (tru opoziție), Dan Barna, dimăndă că va s’hibă sesizată Curtea Constituţională. Aestu spusi că easti un buget cari ari vulusită amendamentili a extremiştilor şi cari nu vulusi maş amendament di la USR, un buget cari discrimineadză româñilli şi andrupaşti maş aţea majoritate cari votă PSD i PNL. Prota niifharistuseari a Uniunillei Salvați România easti că, pritu bugetlu di stat nu fură alocate anlu yinitor, fondurli anănghisiti tră administraţiili locale cumăndusiti cătră primarlli USR.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
