Cadurlu di arhitectura, una dumeni ayoryea
Bogdan Anghel easti, ntră altili, cundrugi di arhitectură. Cu miraki di stilu modernistu şi ma vidzu potenţialu ali Capitală Românie, s-apufusi s’documenteadză, tru ună turlie artistică, casili a Bucureştiului emblematic tra perioada interbelică. Ninti di tuti, ălu plăcărsimu Bogdan Anghel s’exighisească conţeptul di cadhuru di arhitectură:
Monica Chiorpec, 05.11.2019, 04:29
Cadhurlu di arhitectură easti ună nişă a fotografiil’ei,multu puţănu dizvultată şi andămusită tru România. Tru alti văsilii, easti multu ma dizvoltată şi ari ună adeti veacl’e tru România, ti amărtie, aestă turlie di cadhur easti ahărdzită ma multu ti zona imobiliară, di fotografie tra dizvoltatori. Io minduescu s’adar cadhur la casili modernisti di Bucureşti, ama dit unâ videală ma artistică. Minduescu s-acaţ tu isapi niscănti sticuri di oară ica niscănti minutişuri a casilor tru ună turlie ma artistică, nu orlea zorlea tru ună turlie documentară.”
Anaparti di nchisita artistică şi estetică, Bogdan Anghel pitreaţi şi un mesaj importantu cu agiutorlu a cadurlor a lui. Dimi, că patrimoniul arhitectural a Bucureştiului s’aspardzi preayalea ayalea şi ireversibil.
Tuti casili moderniste, adrati tru perioada interbelică, tru an’il’i ’20-’30, suntu tru ună catastisi multu slabă, multu greauă. Nu fură ici modernizati. Cadealihea, cadurlu mea ari şi un mesaj dinăpoi. Easti un semnu ţi faţi timbihi apropo di catastisea di aspărdzeari a aiştor casi şi di urgenţa ti conservarea a lor.”
Intereslu tra aestă problematică a patrimoniului arhitectural s’arădăpseaşti anamisa di priorităţli a statelor europene şi nu maşi. Cadurli al Bogdan Anghel alănciră nu maşi unăoară tru publicaţii mondiale di gen, tamam di itia că Bucureştiul iasi tu videală prit casili a lui moderniste: Ari ma multi articole tru publicaţii internaţionale ti aesta, di itia că oamin’il’i di nafoara a văsiliil’ei suntu multu interesaţ di tut aţea ţi nsimneadză patrimoniu şi clirunumie modernistă. Bucureştiul easti un di căsăbadzl’i a Europa multu avut tru patrimoniul aestu. Arin’ili di casi moderniste Bucureşti, atea ţi s-faţi multu aretcu tru Europa, di-aoa şi sinferlu a lor multu mari tra arhitectura modernistă şi tra catastisea tru cari aestu easti.”
Bogdan Anghel mindueaşti că Bucureştiul lipseaşti s’ufilisească clirunumia arhitecturală ţi u ari, nai cama multu cu scupolu ti dizvoltarea a turismului:
Potenţialu dit videală arhitecturală există şi easti cabaia. Easti idyea mari ca atel di Tel Aviv, cari abundă tru casi Bauhaus, ama aclo autorităţli avură un interes multu limbid şi akicăsiră că, ma să znuească, promoveadză aesti casi şi s’lucreadză ti aesti, poati s’aducă sinfer turistic cabaia mari. Di aestă itie, Tel Aviv asri numa şi di căsăbălu albu”, di la aesti casi dit patrimoniul UNESCO. Easti ună furn’ie multu importantă tra turiştil’i cari s’duc aclo. Aestu lucru poatisă s’facă şi Bucureşti. Bucureştiul poati s-agiungă atractiv tra turişti, cara autorităţle vrea s-lucreadză ti eali şi va li znuească.”
Atea dit soni şansă ta s-li conservă casili interbeliţi a Bucureştiului, aestă easti minduita cari lu ascumbuseaşti prit lucrul a lui Bogdan Anghel tru domeniul a caduriloru di arhitectură. Cu miraki şi cu multă hari, ama şi cu asparizma că tuti casili pi cari obiectivlu a lui li l’ia pi napandica ază pot ta s-keară tră daima, Bogdan Anghel ş’duţi ma largu priimn2rli pi geadeili ali Capitală, prit câftârli di giuvaerica a arhitecturăl’ei modirnistă: Eu aahurhiiu cadurlu di arhitectură tra aţea că earam multu miracli di aestu stil arhitectural modernistu. Daima mi arisi, tra atea că am miraki mari ti estetica a lui. Şi, tra atea că bănedzu tru un căsăbă tru cari aestu stil s-veadi cabaia iuţido, ăn’i si păru logic s’ahurhescu s’documentedzu casili aesti. An’i si pari ună ocazie unică, maxus că tru România ari riscul ti cutrimburarea a loclui. Am asparizma că aesti casi, la un cutreabur di loc mari, idyea cu aţel dit 1977, numata va s-armănă. Easti aţea dit soni şansă ti conservari, nica şi aşi, la nivel di cadur.”
Ună expresie sinceră şi aplo a anănghiserlor moderni, aesta easti arhitectura a noastră. Ea spuni muşuteaţa prit simplitate şi ufiliseari prit confortu. Aeastă artă nu easti un căsuri la modă, utilitarlu şi muşuteaţa suntu averuri vecl’i”, easti spunearea al Horia Creangă, un di nai ma importanţă arhitecţă români interbeliţ. Ună filosofie ţi Bogdan Anghel mindueaşti să u aducă diznău tru atenţie cu agiutorlu a cadurlor a lui.
Autor: Monica Chiorpec
Armânipsearea: Taşcu Lala
