Cllimarea ti vaccinari, di la yeaţărlli ditu România
“Nă easti tutu ma multu zori s’tănemu keptu a dalgăllei di lăndzidzări di COVID-19 emu tru arada-a populaţiillei, emu tu arada a noastră. Dzălili ditu soni nă spuni un sistem medical tesu pănu di mardzina şi agiumtu la limită, maxusu tu locurli iu s’yitripsescu pacienţălli COVID-19”, să spuni tru ună cllimari lăhtărsită a Colegiului Yeatărloru di București, tru cari căndăseaşti populația să s’vaccineadză și s’tiñisească meatrili di protecție.
Eugen Coroianu, 15.10.2021, 11:39
“Nă easti tutu ma multu zori s’tănemu keptu a dalgăllei di lăndzidzări di COVID-19 emu tru arada-a populaţiillei, emu tu arada a noastră. Dzălili ditu soni nă spuni un sistem medical tesu pănu di mardzina şi agiumtu la limită, maxusu tu locurli iu s’yitripsescu pacienţălli COVID-19”, să spuni tru ună cllimari lăhtărsită a Colegiului Yeatărloru di București, tru cari căndăseaşti populația să s’vaccineadză și s’tiñisească meatrili di protecție.
Cllimarea yini tru momentul tru cari România easti vărtosu agudită di dalga patru a pandemiillei, cu varianta Delta cabaia contagioasă, și tru condițiile tru cari maş 30 tru sută ditu populație easti vaccinată – un procentu cari u plaseadză văsilia pi penultimul loc tru Uniunea Europeană la aestu indicatoru. România easti și multu sumu rata medie mondială di vaccinare di 45%, acă ari la libiru vaccinuri Pfizer, Moderna, Astra Zeneca și Johnson&Johnson, loati pritu mecanismili comunitare europene.
Dimecu, ună parte ditu aesti fură rivindute ică donate a născăntoru văsilii ică nica şi trapti di pi păzari că ş’kirură vadelu. Suti di oameni ş’keru cathi dzuuă bana, spitalili sunt cabaia multu cu călbălăki a deapoa apaturli di terapie intensivă suntu acăţati pănu di mardzină. “Dzuuă di dzuuă avemu traghedii: pacienţă cari mor, familii ţi tragu di lăngoari, yeaţră agiumţă tu caplu a puterlor, pacienţă şi cadri medicali infectati cu SARS-CoV-2 cari au ananghi di mutreari medicală. Iara numirlu easti multu mari. Dinintea a aluştui tablou dramaticu, nă minduimu că gradlu scădzut di vaccinari tru arada populaţiillei reprezintă, vahi, şi un eşec tru aţea ţi mutreaşti pistipsearea cari lipseaşti s’hibă anamisa di corpul medicalu şi populaţie”, nica să spuni tru comunicatlu a yeaţărloru bucureșteni.
Elli năpoi spunu că ştiinţa şi medicina ţi ari la thimelliu dovedz spun, inclusivu pritu boţli a forurilor internaţionale di referinţă tru domeniul a sănătatillei, că vaccinarea easti unu ditu instrumentili importanti ti kivernisearea cât cama hăirlătică a pandemiillei di COVID-19. Comunicatlu exighiseasti, diznău, că, ti dealihea, și persoanili vaccinati pot si s’lăndzădzască ică pot s’aibă turlii greali ali infecţie cu SARS-CoV-2, ama proporţia aluştoru cazuri easti multu ma ñică andicra di cazlu a aţiloru nivaccinati.
Dimecu, paradigma-a văsiliiloru cu rati mări di vaccinare easti zuyrăpsitoru tru aestă noimă. “Cathi dzuuă zburămu cu soţ cari nă spunu că nu ştiu ţi s’adară. Nă moru pacienţă tiniri, agiungu cilimeañi tru secţiile di terapie intensivă, moru oamiñi cu comorbidităţ, moru oamiñi fără comorbidităţ. Himu la ncruţilleari şi minduescu că maş ună gaereti deadunu poati s’facă s’plafonăm şi s’curmămu aestă dalgă. Ştiinţa nă spuni adză că pritu vaccinari şi pritu tiñisearea a meatriloru di protecţie putem s’alumtămu cama cu hăiri cu aestă pandimie”, să spuni tru documentul simnatu di prof. dr. Cătălina Poiană, prezidentulu a Colegiului Medicilor ditu Municipiulu Bucureşti.
Autoru:Eugen Coroianu
Armânipsearea: Taşcu Lala
