Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua a limbâlei română

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău

Dzuua a limbâlei română
Dzuua a limbâlei română

, 31.08.2016, 22:17

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău


Ea dzâse: Sărbătoarea Limbâlei Română easte stres ligată di procesile di renaştire naţională di-tru Republica Moldova di la bitisita an’ilor 80 a secolului trecut. De fapt, primile drepturi câftate di basarabean’i la mitingurile di-tru aţel’i ani fură ca limba română să hibă declarată limbă oficială şi să revină la alfabetulu latin. Aţel’i care au declanşată campania trâ revenirea limbâl’ei română la alfabetulu latin fură scriitoril’i. În foarte şcurtu chiro, manifestaţiile au luată ună amploare nifaptâ altâ oară. Pi 27 agustu tru 1989 la Chişinău are loc prima mare adunare naţională la care au participată dzăţ di m’il’e di oamin’i care caftă legiferarea limbâl’ei română ca limbă oficială şi treaţirea la grafia latină.”


Pe 31 agustu 1989, fu adoptată leadzea mutrinda revenirea la grafia latină, iar limba româna amintăă statutul di limbă oficială tru Republica Moldova.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Actualitati Wednesday, 07 January 2026

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA

Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma...

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Ilie Bolojan (Foto: presidency.ro)
Actualitati Sunday, 04 January 2026

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela

Premierlu Ilie Bolojan spusi, sâmbătă, că România mutreaşti “cu ãngãtanu” catastisea ditu Venezuela, minduita a Bucureştiului ti aestu...

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela
Президент Румунії Нікушор Дан
Actualitati Thursday, 01 January 2026

Mesajlu di Anlu Nău a Prezidentului ali României

Prezidentul ali Românie, Nicuşor Dan, dzâsi tu mesajlu di Anlu Nău, că tu 2026 easti di simasie cratlu român s-hibâ cama cu hâiri, ma corectu...

Mesajlu di Anlu Nău a Prezidentului ali României
Sursa foto: RRA / Petruța Obrejan
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Protesti ti alâxearea ali giustiţie

Ñilli di oamiñi inșirâ pi geadei, dzâlili di ma nâpoi, București, ama ș-tu alțâ câsâbadz dit vâsilie – Arad, Cluj, Timișoara, Sibiu,...

Protesti ti alâxearea ali giustiţie
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Adunarea stog ali energhie easti unâ ananghi

România easti activâ tu producția di energhie, ama unâ dit cripărli ți li ari easti xichea di țentri di adunari stog ali energhie artimai....

Adunarea stog ali energhie easti unâ ananghi
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Pânâyirlu Gaudeamus, tu bitisitâ

Lucârli psefti ți s-feațirâ pi sțena politicâ inșirâ ma multu tu migdani andicra di mirachea ti culturâ a bucureşteñilor. Aşteptaţ,...

Pânâyirlu Gaudeamus, tu bitisitâ
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Alidzeri locali parţiali tu Românie

Bucureșteñilli furâ griț dumânicâ la urni ta sâ-și da psiflu ti doisprâdzațilu dimarhu ali Capitalâ dupâ Ximutarea dit 1989. Ațeali 11...

Alidzeri locali parţiali tu Românie
Actualitati Thursday, 04 December 2025

Comisia Ivropeană anglliţă proțedura mutrindalui exichea bugetarâ

Comisia Ivropeană deadi hâbarea, marţâ, că anglleațâ proțedura di exichi para mari ti nauâ vâsilii membri, prit cari și România. Alanti...

Comisia Ivropeană anglliţă proțedura mutrindalui exichea bugetarâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company