Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua a limbâlei română

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău

Dzuua a limbâlei română
Dzuua a limbâlei română

, 31.08.2016, 22:17

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău


Ea dzâse: Sărbătoarea Limbâlei Română easte stres ligată di procesile di renaştire naţională di-tru Republica Moldova di la bitisita an’ilor 80 a secolului trecut. De fapt, primile drepturi câftate di basarabean’i la mitingurile di-tru aţel’i ani fură ca limba română să hibă declarată limbă oficială şi să revină la alfabetulu latin. Aţel’i care au declanşată campania trâ revenirea limbâl’ei română la alfabetulu latin fură scriitoril’i. În foarte şcurtu chiro, manifestaţiile au luată ună amploare nifaptâ altâ oară. Pi 27 agustu tru 1989 la Chişinău are loc prima mare adunare naţională la care au participată dzăţ di m’il’e di oamin’i care caftă legiferarea limbâl’ei română ca limbă oficială şi treaţirea la grafia latină.”


Pe 31 agustu 1989, fu adoptată leadzea mutrinda revenirea la grafia latină, iar limba româna amintăă statutul di limbă oficială tru Republica Moldova.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

foto: TayebMEZAHDIA / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 11 August 2026

Sistem antidroni tu portul Custanța

Douâ sistemi di turlii Triton agiumsirâ operaţionali tu Românii, tu Portul Custanţa di la Amarea Lai. Echipamentili, spețializati tu bâgarea...

Sistem antidroni tu portul Custanța
Întrevedere cu delegația Congresului Statelor Unite ale Americii la Summitul NATO
Actualitati Tuesday, 11 August 2026

Summit NATO tu Ankara

„România cu Canada au deadun unâ suțatâ streasâ, ți tut creaști, thimil’usitâ pi axii chino ș-pi borgea ți ș-u loarâ ta s-li apărâ....

Summit NATO tu Ankara
Preşedintele României, Nicuşor Dan, şi Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg (sursă foto: pre
Actualitati Tuesday, 11 August 2026

SUA 250 – Suțatâ strateghicâ româno-americanâ

Prit plâscâneri di artifiții, paradi, agocuri, astrițeri și andamusi di familie, americañil’i yiurtusirâ cu mari sâltânati...

SUA 250 – Suțatâ strateghicâ româno-americanâ
Ministrul canadian al Afacerilor Externe, Anita Anand și președintele României, Nicușor Dan (foto: presidency.ro)
Actualitati Tuesday, 11 August 2026

România – Canada, ligâturi ți crescu

România cu Canada au deadun unâ suțatâ streasâ, ți tut creaști, thimil’usitâ pi axii chino ș-pi borgea ți ș-u loarâ ta s-li apărâ....

România – Canada, ligâturi ți crescu
Actualitati Sunday, 09 August 2026

România – easti nica tru alertă energhetică

Agudită di ună di nai ma călduroasi veri şi cu mari xeri tu aesti ditu soni dechenii, România armâni tru alertă energhetică. Acă văsilia...

România – easti nica tru alertă energhetică
Actualitati Thursday, 06 August 2026

Andamusea cu furnizorl’ii di energhie

Cu Dunarlu la debiti ţi potu s’agiungă la un minimu istoricu, cari zn’iipsescu lucărlu ali ţentrală nuclearoelectrică di Cernavodă, cu...

Andamusea cu furnizorl’ii di energhie
Actualitati Sunday, 02 August 2026

SUA 250 – Suțatâ strateghicâ româno-americanâ

Prit plâscâneri di artifiții, paradi, agocuri, astrițeri și andamusi di familie, americañil’i yiurtusirâ cu mari sâltânati...

SUA 250 – Suțatâ strateghicâ româno-americanâ
Actualitati Saturday, 01 August 2026

România agiută Gărţia tră astindzearea focurloru

Un contingentu di pompieri români l’ia parti, tru Gărţie, tru perioada 1 avgustu – 15 di yismăciuni 2026, la misiunea europeană di...

România agiută Gărţia tră astindzearea focurloru

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company