Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 29.06.2013

18 români îşi chirurâ bana tu un accidentu tu Muntenegru.

, 28.06.2013, 13:17


Tu Românii, n’iercuri fu prota dzuâ di doliu naţional, ti suflitlu aţilor 18 român’i ţi chirurâ, duminica, tu un accidentu pi sucachi tu Muntenegru. Şi autorităţili dit aţea di ma ninti republicâ iugoslavâ decretarâ azâ doliu naţional, ca semnu di tin’ii andicra di aţei ţi-şi chirurâ bana aclo. Alti 29 di oamin’i agudiţ şi cari furâ internaţ, la aţel chiro, tu spitali dit Podgoriţa, furâ aduşi la spitalili di Bucureşti cu 2 aeroplani militari româneşţâ. Un al treilea aeroplan adusi tu Romanii trupurili aţilor cari nu avurâ dzâli şi chirurâ tu greaua tragedii. Cu andruparea a armatâl’ei, operaţiunea medicalâ ahurhitâ, fu unâ fârâ preacl’i, mutrinda greaua catandisi şi numirlu mari aţilor ţi murirâ icâ ţi furâ agudiţ. 40 di yeaţârl’i şi asistenti medicali s-adunarâ ta s-agiutâ la turnarea tu vâsâlii aţilor implicaţ tu accidentu. Amaxea cu turişţâ român’i câdzu tu unâ râpâ, tu canionlu Morača. Autorităţili dit Muntenegru câtâpâţescu s-bagâ cap la cap datili dit tahograf, un aparat ligat la cutia di vitezi şi la computerlu di bordu al autocarlui, ţi adunâ informaţiili di pi imnari, cum suntu kilometrajul, viteza, alâxearea a şoferilor, controalili, ama şi greşelili. Dit ancheta a autorităţlor di Podgoriţa s-vidzu că, atunţea cându autocarlu inşi dit un tunel rutier cu vitezâ multu mari, sucachea eara ca udâ şi s-poati ca şoferlu s-eara niham deranjat di lun’ina a soarilui, chirândalui, tu curbâ, controlu a amaxâl’ei. Bucureşti, procurorl’ii ahurhirâ audierea aţilor ţi furâ agudiţ, cari pot s-da îndauâ detalii mutrinda cum fu greulu accidentu, nai ma marli dit aţei dit soni 15 an’i tu cari furâ implicaţ turişţâ român’i.


Premierlu român, Victor Ponta, ahurhi un turneu asiatic cu un caracter ma multu di turlii icunumicâ.


Premierlu Victor Ponta easti tu un turneu tu patru vâsâlii di Asia – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China — ta s-tragâ mutrita ti investiţii tu Românii. Prota etapâ fu Azerbaidjan, iu, tu moaubeţli di aclo sâ zburâ şi di apofasea di tora ayoniea a consorţiului azer Şah Deniz, cari aleapsi unâ altâ cali di transportu a gazilor di Amarea Caspicâ cătâ Europa, andicra di Nabucco, proiectu andrupât di UE şi dit cari adarâ parti şi România. Nai ma apruchiatlu proiectu ti azeri fu Trans-Adriatic Pipeline (TAP), ţi adarâ ligâtura întrâ Turţii şi Italii, tricânda şi prit Gârţii, Albinişii şi Amarea Adriaticâ. Dauli gazoducti furâ fapti ta sâ scadâ dependenţa energheticâ ali UE andicra di Arusii. Nabucco West vrea s-leagâ Turţia di Austria, prit Vâryârii, Românii şi Ungarii, ama tora, dupu niamintarea aluştui, Victor Ponta dzâsi că România va s-mutreascâ şi pi proiecti cu autoritaţli azeri, cum easti AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania — Interconector). AGRI mutreaşti s-pitreacâ gaz natural prit conducti azeri si georgieni si lichefierea tu un terminal cari va s-hibâ mutat pi tarmlu georgian a Amarâl’ei Lai, di iu gazlu va s-hibâ transportat pi amari tu Românii. Unâ altâ turlii cari poati s-hibâ bâgatâ tu practico di autorităţili români easti exploatarea a rezervilor di gazi dit Amarea Lai icâ a gazilor di şistu. România consumâ cathi an 14 miliardi di metri cubi di gazi, cari yin, tu 80%, dit producţia internâ.


Cumândiseara al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea di turlii preventivâ cu România.


Consililu Director al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea cu România, cari fu simnat aşi, cu succes. FMI deadi ti vâsâlia a noastrâ şi aţea dit soni ratâ dit achicâseari, 520 di milioani di euro. Acordul di ţinţi miliardi easti ama unlu di turlii preventivâ, iara România nu luă dit aeşţâ pâradz şi niţi nu va s-l’ia, dzâc oficiali di Bucureşti. Printrâ lucârli câftati tu acordul stand-by cu Fondul furâ şi n’icşurarea a arieratilor a bugetului di stat, ama şi privatizarea al CFR Marfâ, unâ dit companiili di stat ţi chiru mulţâ pâradz şi ţi ari mări borgi. Aţel dit soni acordu stand-by fu simnat tu primveara a anlui 2011, ca unâ duţeari ninti a aţilui ahurhit tu 2009. Unâoarâ simnat aţel di tora, autorităţili români spun câ minduiescu la unâ altâ achicâseari cu FMI.


Steaua Bucureşti, campioana ali Românii la fotbal, ascâpă di pideapsa greau ţi UEFA putea s-l’iu da ti aruşfeti.


UEFA nu u scoasi pi campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucuresti, dit cupili europeani, dupu ţi echipa fu cercetatâ tu un dosar di aruşfeti. Di aoa şi-nclo, ti ţinţi an’i, echipa bucureşteanâ lipseaşti sâ s-afireascâ di altâ pideapsâ mutrinda linia sportivâ. Maca nu va s-adarâ aestu lucru, pideapsa cu suspendari pi chiro di un an va s-hibâ bâgatâ tu practico automat. Forlu european dişcl’isi aestu dosar dupu ţi finanţatorlu ali Steauâ, George Becali, fu condamnat la hapsi ti aruşfeti, dari di pâradz tu unâ catandisi dit 2008. Atunţea, Becali câtâpâţi s-da 1,7 milioani di euro a giucâtorilor di la Universitatea Cluj ti s-amintâ, tu aţea dit soni etapâ a campionatului mecilu cu rivala a Steaul’ei tu alumta ti titlu, CFR Cluj. Tu aestâ ediţii, Steaua poati s-agiungâ tu grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor, iara unâ calificari poati s-l’i aducâ cama di 20 di milioani di euro, pâradz cari pot s-asiguripseascâ finanţarea fărâ ca Becali, ţi easti tu hapsi, sâ mai da vârâ agiutor di turlii financiarâ. Tu aţel tur II preliminar a Ligâl’ei a Campion’ilor, Steaua va s-gioacâ, pi 16 di Alunar, cu campioana dit Makidunii, FK Vardar Skopje.



Armâneaşti: Cristina Mina

Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 06 July 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

Călindarea-a alidzerloru… vini oara! Trei dumăniţ arada, româñilli va s’hibă griţ la urne. Pi 24 di brumaru va s’hibă protlu turu a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 29 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024

Euro-summit Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti, gioi, şi viniri, la Bruxelles, la andamasea-a Consiliului European. Arada-a...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Monday, 24 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024

Apofasi di simasie tru CSAT Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei apufusi, gioi, ca România s-da ali Ucraina un sistemtu di rachete sol-aer...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024
Evenimentulu Topu
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company