Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022
Jgllioată mari ti indipendenţa energetică
Ştefan Stoica, 24.05.2022, 14:50
Nomlu cari da izini ti exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae ş’bitisi imnaticlu legislativ tru Camera Diputaţilor di la Bucureşti. Cabaia invocata indipendinţă energetică, laitmotivul a dizbaterilor pe teme economice di itia a polimlui, numata easti un dizidiarat iluzoriu. Nai puţăn aşe iasi tu vidială ditu diclaraţiile a reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR cari-lu ndrupascu. Andicra di varianta precedintă, aţea nauă easti ma di suţălle cu investitorii şi lipseaşti s’aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, libearalul Virgil Popescu, spusi că năile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal di suţălle tră investitori, cum şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. USR, opoziţia dimocratică, votă nomlu, aca vrea ca veniturile rezultate ditu exploatarea dzăcămintelor s’hibă direcţionate cată pilonul II di pensii, administrat privat. Singurllii cari s-ncuntrară a nomlui furăi extremiştii ditu AUR, ambudyiusiţ tu una retorică ultranaţionalistă. Ñaulu nomu da izini guvernului să intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţiondiadza producţia di gaze către consumul intern.
Economia sumu presiune
România avu nai ma mari creastire economică ditu UE, di 5,2%, tru proţlli trei meşi a alustui an, comparativ cu trimestrul precedint. Hăbarea bună vini di la Eurostat şi confirmă datele publicate ma ninti di Institutul Naţional di Statistică. Prognozele nu spunu, am, idyea ghini. Uidisitu cu Comisia Europene, după ună creastire robustă tru 2021, economia României va s’ayălisească la 2,6% anul aestu, tru condiţiile tru cari inflaţia ñîcureadză veniturile disponibile iar polimuul ditu Ucraina zñiipseaşti pistipsearea tru economie, şingirusli di aprovizionare şi investiţiile. Tru şcurtu, ninti di invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va s’nregistreadza un avans di 4,2% tru aest an. Comisia u revizui tru anghiosu şi estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru 2023, când Produsul Intern Brut lipsea s’nreghistreadă un avans di maş 3,6%. Comisia Europeană u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aest an, di la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia va să scadă la 5 procente tăs anlu ţi yini. Dificitul guvernamental şi borgea guvernamentală va s’crească şi eale, anticipează Comisia. Un vadi easti tut ma ufilisitu di experţi atumţea când evalueadză catandisea a economiei româneşti: stagflaţie, dimi inflaţie relativ mari şi persistentă, pisti cari s’dipluseaşti, ti amratie, ună evoluţie modistă a economiei.
Misuri ditu pachetlu di agiutoru tră români
Creaştirea a pensiilor şi a alocaţiilor tră cilimeani, ñicurarea a contribuţiilor sociale, schema di plafonare a facturlor la energhie tră consumatorllii casniţ şi noncasniţ, programul Agiutoru tră România, tute aestea nu putea s’ducă că maş la ună guleari accelearată a visteriillei. Lăhtărsiţ, social-dimocraţii ditu coaliţie lugursescu că vini oara ti turnari la impozitarea progresivă, ama partenerllii liberalii nu aproaki s’tragă mănă di la cota unică di impozitare. Subiectul easti pi agenda coaliţiei. Până cându va s’llia ună apofasi, nica va s’hibă implementate dauă misuri ditu programul “Agiutoru tră România”. Ună ordonanţă di urgenţă adoptată ñiercuri da izini a companiilor private s’crească voluntar tiñia di cafi mesu nai cama ñică cu 200 di lei (circa 40 di euro). Majorarea va s’hibă băgată tu practico di la 1 cirişaru şi va s’hibă scutită di la păltearea a impozitului şi a contribuţiilor sociale. A daua misură mutreaşti compensarea creaştirillei păhălu la combustibil tră transportatorlli rutieri di părmătii şi persoane. 3.000 di companii ditu domeniu va s’aibă hăiri di agiutorlu a statlui.
Tră adiararea ali Finlandă şi Suedie la NATO şi anvărtuşearea a flancului estic
România a salută volea a Finlandăllei şi a Suediillei ta s’intră tu Alianţa Nord-Atlantică. Prezidintulu Klaus Iohannis diclară că va li andrupască tru procesul di adirare şi să spusi căndăsitu că unăoară cu intrarea aţiloru dauă state tru familia NATO, Alianţa va s’hibă ma vărtoasă. Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spune că actualu context, tru cari Rusia călcă iţi normă di dreptu internaţional şi ufilisi fuvirsearea I aputrusearea cu askerea contra a unui stat suveran şi indipendint, feaţi că ateali dauă văsilii s’apufusească s’agiungă membre ale ună alianţă cari ş-dimonstră caracterul difensiv, spiritul di solidaritate, unitatea, soliditatea şi apofasea ta s’adară tut ţi easti di căuli tră apărarea a cathi unlui ţentimetru ditu teritoriul a văsiliiloru membre. După intrarea aţiloru doauă state nordiţi tru NATO, flancul aliat nai ma expus easti atelu estic, maxus partea a lui ditu sud. Ti anvărtuşearea a lui zburără, Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologlu portughez, Antonio Costa. Atelli doi vizitară un batalion di instrucţie ditu sudul României iu s-antreneadză aproximativ 200 di militari ditu Portugalia, dislocaţi anlu aestu tra s’anvărtuşeadză Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţllii pitricură un mesaj susta ti Rusie: ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ca ună atacă contra a noastră, a tutulor, sumulinie premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez simnară, gioi, la Bucureşti, un acord bilatearal mutrinda coopeararea tru domeniul apărarillei.
Cineaşti români la Cannes
Regizorul român Cristian Mungiu s’toarnă Cannes, aclo iu s’dukeaşti multu ghini, cu pelicula “R.M.N.”, cari va concureadză tră Palme dOr tru competiţia oficială. Mungiu amintă marle trofeu tru 2007, tră 4 meşi, 3 săptămâni şi 2 dzăle, şi ari tru palmaris nica dauă premii, tră scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti va s’hibă prezentate, tru premieră, ama tru cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalulu Internațional di Film di la Cannes, aflată tru dizvărteari: “Metronom”, di Alexandru Belc şi şcurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat di Radu Judi. Implicate tru aestă ediţie a festivalulu nica suntu producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, cari aoa şi 10 ani amintară, haristusită a prestaţiillei ditu pelicula “După măyuli” alu Mungiu, Premiul tră interpretare feminină.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
