Pãradz trã anvãrtuşearea-a sistemlui naţionalu hidrotehnicu
Guvernulu românu criscu dipla di pãradz trã Apili Români, a deapoa unã parti ditu pãradz suntu ahãrdziţ ti salina Praidu, ţi easti tu piriclliu

Tașcu Lala, 13.06.2025, 19:46
Guvernulu interimaru di Bucureşti vulusi criştearea cu 55% bugetlu ali Administraţie Naţionalã „Apili Române”. Fondurli va s’da cali, ntrã altili, ti investiţii di thimelliu trã huzmitipsearea şi znuearea-a barajiloru, a digurloru şi hãlãţli ti scutearea apãllei, s’clleamã cã va s’hibã ufilisiţ ti anvãrtusearea-a infrastructurãllei hidrotehnicã şi modernizarea sistemlui naţionalu di kiverniseari apili. Dimecu, bugetlu ali Administraţie Naţionalã Apili Române va s’agiungã la cama di 4 miliardi di lei, aproapea 800 miliuñi di ivradz.
Ministurlu a Fisillei, apiloru şi pădurloru, Mircea Fechet, spusi că 3,1 miliuñi di lei, dimecu 600.000 di ivradz, va s’hibã ahãrdziţ ti lucrãrli ţi suntu ananghi tu locãrli di ningã salina Praidu, nolgica ali vãsilie, nicatã, nu di multu kiro, dupu mãrli ploiuri şi agiumtã, aestã turlie, un locu cu piriclliu ecologhicu şi cu greali catandisi icunomiţi. Uidisitu cu ministurlu Fechet, pãradzlli va s’hibã ufilisiţ ti studiulu di fezabilitati, proiectarea tehnică şi huzmitipseari nãscãnti lucrări di apridunari, ma s’yinã api mãri. Aşi-numãsitili holdiri proiectati ta s’hibã adrati tu amonti au scupolu s’ñicureadzã debitlu babageanu tu yinitu la 35 di meatri cubi tru secundă.
Tru aestu kiro, salinitatea criscu gãilipsitoru tru arâulu Târnava Njcă, asi că s-lo apofasi ti dãnãseari apa ti-a-beari tu ndauã localităţ ditu giudeţlu Mureş. Tu ahurhita fãnicolui, cumãţ mãri ditu duvanea ali salinã cãdzurã, a deapoa apa arãspãnditã s’virsã tu arãulu Corundu, di feaţi ta s’creascã salinitatea aluştui şi arãului Târnava Njicã. Deapoa, ma multi lucrãri pritu cari s’alãxi cupañea Corundului feaţi idyea zñie di u criscu salinitatea apiloru ţi curã anvãrliga di aţeali locãri.
Inspectoratlu Şcolar Judeţeanu va s’apufuseascã dãnãsearea cursurloru şcolari cu vinita a scularloru la tuti sculiili di anveţu, ma pţãnu ti examinili naţionali, ahurhinda di luni, 16 di cirişaru. Va s’da cama multã apã ti-a-beari la bãnãtori şi va s’hibã ndreapti dzãţ di locãri ti ampãrţarea aliştei apã ti beari. A bãnãtorloru lã si feaţi timbihi cã nu au izini s-mãcã di peşţãlli aflaţ morţã, icã tu apã icã pi mealu, di itia cã ari piriclliu mari ti sãnãtati.
Di altã parti, aţelli 27 di oamiñi purtaţ dupu nicãrli di Praidu va s’poatã s’toarnã tu casili a loru dupu un kiro di monitorizari a senzorloru micro-seismiţ, cari poati s’ţãnã baş ndauã stãmãñi şi maş cara datili suntu isihãtoari, dimãndã caplu a Departamentului trã Catandisi di Ananghi, Raed Arafat. El cundille că dişcllidearea a zonãllei di wellness, iu ari şi un unã baltã di apă ansărată, va s’hibã di cãuli, tutu aşi după bãgarea tu practico a sistemlui di monitorizari micro-seismică.
Salina fu ncllisã ditu dzuua alu 6 di maiu, di itia a mãrloru ploiuri. Catandisea di Praidu fu faptã isapi di unã parei di experţã ditu Spania, Germania, Olanda şi Ungaria, cari lucrarã deadunu cu experţã români tru mineritu, geodizie, infrastructură şi fise.
Autoru: Stefan Stoica
Armãnipsearia: Taşcu Lala