Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană
Maia Sandu armâni prezidenta ali Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi. Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi.
Tașcu Lala, 04.11.2024, 19:58
Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.
Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.
Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.
Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.
Autoru: Bogdan Matei
Armănipsearea: Tascu Lala
