ROMÂNIA ŞI COTA A REFUGIATALOR

Criza refugiaţâlor care intră i si află deja pi teritoriul a unor state di-tru UE si agraveadză pi misură ţi numirulu aluştor creaşte, di la ună dzuă la altă. Un feribot cu 2.500 di refugiaţ părăsi, cu agiutorulu a guvernului elen, insula grăţească Lesbos, cu destinaţia Atena. Tru Ungaria, unile autostrădz furâ încl’ise iara armata arhiusi antrenamentile, anticipânda posibile violenţe la graniţa di sud. Operatorulu feroviar danez DSB u dânâsi, aieri, circulaţia trenurilor întră Danemarca şi Ghirmănia, după ţi poliţia dânâsi sute di migranţâ care au tricută graniţa cu agiutorulu a luştui trop di transportu. Anticipânda creaştirea presiunil’ei migraţionistă, preşedintile a Comisil’ei Europeană, Jean-Claude Juncker, lâ câftă a statilor membre să acceptă relocarea a 160.000 di refugiaţ şi cotile obligatorii ţi lâ si cad. Avem mihaniile ananghe tra să-l’i agiutăm pi aţel’i care fug di polim, teroare şi opresiune, declara Juncker, care mai anunţa că, di la arhiusita anului, 500.000 di persoane arhiusiră să v’ină în Europa. Criteriile pi baza cure fură calculate cotile di imigranţâ suntu numirulu di locuitori, PIB, numirule a câftărilor di azil şi rata şomajului. Ghirmânia lipseaşte să aproache cama di 30 di m’il’e di refugiaţ, Belghia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500, Cehia 3.000. BBC scrie tru pagina lui di internet că patru ţări di-tru Europa Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia si opun a ideil’ei a cotilor obligatorii di imigranţâ. A Româniil’ei urmeadză să-l’i si repartizeadză 4.646 di refugiaţ, plus aţel’i 1.785 asumaţ iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţâlor romane nu si alâxi după decizia Comisil’ei Europeană. România nu poate să-şi permite să accepte un numir ma mare di imigranţi, di aform’ia că maşi atât poate sa facă, tora, trâ a susţânire solidaritatea europeană, spune premierulu Victor Ponta: Capacitatea noastră easte di 1.786, avem deja unâ parte di aţiste locuri, vâră 200 deja ocupate. Mai ghine să spun’i averulu şi să spun’i didip clar ţi poate să facă România şi nu cote obligatorii, ţi cote în funcţie di posibilităţâle a cathiunâl’ei ţară. Aestua easte şi punctul d nchinesire trâ stabilirea mandatului a li Românie la negocierile europeane v’initoare pi aestă temă, poziţia ofiţială urmânda să hibă definitivată siptămâna v’initoare, la reuniunea Consiliului Suprem di Apărare a ţarâl’ei. Altă turlie, propunerile a Comisil’ei Europeană va să hibă discutate, luni, di miniştril’i di interne di-tru statile membre a li Uniune. În funcţie di rezultatele a li adunare, s-poate sâ si facă unâ reuniune extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu european’i. (Valentin Ţigău)

Valentin Țigău, 10.09.2015, 22:22

Criza refugiaţâlor care intră i si află deja pi teritoriul a unor state di-tru UE si agraveadză pi misură ţi numirulu aluştor creaşte, di la ună dzuă la altă. Un feribot cu 2.500 di refugiaţ părăsi, cu agiutorulu a guvernului elen, insula grăţească Lesbos, cu destinaţia Atena. Tru Ungaria, unile autostrădz furâ încl’ise iara armata arhiusi antrenamentile, anticipânda posibile violenţe la graniţa di sud. Operatorulu feroviar danez DSB u dânâsi, aieri, circulaţia trenurilor întră Danemarca şi Ghirmănia, după ţi poliţia dânâsi sute di migranţâ care au tricută graniţa cu agiutorulu a luştui trop di transportu. Anticipânda creaştirea presiunil’ei migraţionistă, preşedintile a Comisil’ei Europeană, Jean-Claude Juncker, lâ câftă a statilor membre să acceptă relocarea a 160.000 di refugiaţ şi cotile obligatorii ţi lâ si cad. Avem mihaniile ananghe tra să-l’i agiutăm pi aţel’i care fug di polim, teroare şi opresiune, declara Juncker, care mai anunţa că, di la arhiusita anului, 500.000 di persoane arhiusiră să v’ină în Europa. Criteriile pi baza cure fură calculate cotile di imigranţâ suntu numirulu di locuitori, PIB, numirule a câftărilor di azil şi rata şomajului. Ghirmânia lipseaşte să aproache cama di 30 di m’il’e di refugiaţ, Belghia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500, Cehia 3.000. BBC scrie tru pagina lui di internet că patru ţări di-tru Europa Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia si opun a ideil’ei a cotilor obligatorii di imigranţâ. A Româniil’ei urmeadză să-l’i si repartizeadză 4.646 di refugiaţ, plus aţel’i 1.785 asumaţ iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţâlor romane nu si alâxi după decizia Comisil’ei Europeană. România nu poate să-şi permite să accepte un numir ma mare di imigranţi, di aform’ia că maşi atât poate sa facă, tora, trâ a susţânire solidaritatea europeană, spune premierulu Victor Ponta: Capacitatea noastră easte di 1.786, avem deja unâ parte di aţiste locuri, vâră 200 deja ocupate. Mai ghine să spun’i averulu şi să spun’i didip clar ţi poate să facă România şi nu cote obligatorii, ţi cote în funcţie di posibilităţâle a cathiunâl’ei ţară. Aestua easte şi punctul d nchinesire trâ stabilirea mandatului a li Românie la negocierile europeane v’initoare pi aestă temă, poziţia ofiţială urmânda să hibă definitivată siptămâna v’initoare, la reuniunea Consiliului Suprem di Apărare a ţarâl’ei. Altă turlie, propunerile a Comisil’ei Europeană va să hibă discutate, luni, di miniştril’i di interne di-tru statile membre a li Uniune. În funcţie di rezultatele a li adunare, s-poate sâ si facă unâ reuniune extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu european’i. (Valentin Ţigău)

traduse: hristu steriu