Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

ROMÂNIA ŞI COTA A REFUGIATALOR

Criza refugiaţâlor care intră i si află deja pi teritoriul a unor state di-tru UE si agraveadză pi misură ţi numirulu aluştor creaşte, di la ună dzuă la altă. Un feribot cu 2.500 di refugiaţ părăsi, cu agiutorulu a guvernului elen, insula grăţească Lesbos, cu destinaţia Atena. Tru Ungaria, unile autostrădz furâ încl’ise iara armata arhiusi antrenamentile, anticipânda posibile violenţe la graniţa di sud. Operatorulu feroviar danez DSB u dânâsi, aieri, circulaţia trenurilor întră Danemarca şi Ghirmănia, după ţi poliţia dânâsi sute di migranţâ care au tricută graniţa cu agiutorulu a luştui trop di transportu. Anticipânda creaştirea presiunil’ei migraţionistă, preşedintile a Comisil’ei Europeană, Jean-Claude Juncker, lâ câftă a statilor membre să acceptă relocarea a 160.000 di refugiaţ şi cotile obligatorii ţi lâ si cad. Avem mihaniile ananghe tra să-l’i agiutăm pi aţel’i care fug di polim, teroare şi opresiune, declara Juncker, care mai anunţa că, di la arhiusita anului, 500.000 di persoane arhiusiră să v’ină în Europa. Criteriile pi baza cure fură calculate cotile di imigranţâ suntu numirulu di locuitori, PIB, numirule a câftărilor di azil şi rata şomajului. Ghirmânia lipseaşte să aproache cama di 30 di m’il’e di refugiaţ, Belghia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500, Cehia 3.000. BBC scrie tru pagina lui di internet că patru ţări di-tru Europa Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia si opun a ideil’ei a cotilor obligatorii di imigranţâ. A Româniil’ei urmeadză să-l’i si repartizeadză 4.646 di refugiaţ, plus aţel’i 1.785 asumaţ iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţâlor romane nu si alâxi după decizia Comisil’ei Europeană. România nu poate să-şi permite să accepte un numir ma mare di imigranţi, di aform’ia că maşi atât poate sa facă, tora, trâ a susţânire solidaritatea europeană, spune premierulu Victor Ponta: Capacitatea noastră easte di 1.786, avem deja unâ parte di aţiste locuri, vâră 200 deja ocupate. Mai ghine să spun’i averulu şi să spun’i didip clar ţi poate să facă România şi nu cote obligatorii, ţi cote în funcţie di posibilităţâle a cathiunâl’ei ţară. Aestua easte şi punctul d nchinesire trâ stabilirea mandatului a li Românie la negocierile europeane v’initoare pi aestă temă, poziţia ofiţială urmânda să hibă definitivată siptămâna v’initoare, la reuniunea Consiliului Suprem di Apărare a ţarâl’ei. Altă turlie, propunerile a Comisil’ei Europeană va să hibă discutate, luni, di miniştril’i di interne di-tru statile membre a li Uniune. În funcţie di rezultatele a li adunare, s-poate sâ si facă unâ reuniune extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu european’i. (Valentin Ţigău)

ROMÂNIA ŞI COTA A REFUGIATALOR
ROMÂNIA ŞI COTA A REFUGIATALOR

, 10.09.2015, 22:22

Criza refugiaţâlor care intră i si află deja pi teritoriul a unor state di-tru UE si agraveadză pi misură ţi numirulu aluştor creaşte, di la ună dzuă la altă. Un feribot cu 2.500 di refugiaţ părăsi, cu agiutorulu a guvernului elen, insula grăţească Lesbos, cu destinaţia Atena. Tru Ungaria, unile autostrădz furâ încl’ise iara armata arhiusi antrenamentile, anticipânda posibile violenţe la graniţa di sud. Operatorulu feroviar danez DSB u dânâsi, aieri, circulaţia trenurilor întră Danemarca şi Ghirmănia, după ţi poliţia dânâsi sute di migranţâ care au tricută graniţa cu agiutorulu a luştui trop di transportu. Anticipânda creaştirea presiunil’ei migraţionistă, preşedintile a Comisil’ei Europeană, Jean-Claude Juncker, lâ câftă a statilor membre să acceptă relocarea a 160.000 di refugiaţ şi cotile obligatorii ţi lâ si cad. Avem mihaniile ananghe tra să-l’i agiutăm pi aţel’i care fug di polim, teroare şi opresiune, declara Juncker, care mai anunţa că, di la arhiusita anului, 500.000 di persoane arhiusiră să v’ină în Europa. Criteriile pi baza cure fură calculate cotile di imigranţâ suntu numirulu di locuitori, PIB, numirule a câftărilor di azil şi rata şomajului. Ghirmânia lipseaşte să aproache cama di 30 di m’il’e di refugiaţ, Belghia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500, Cehia 3.000. BBC scrie tru pagina lui di internet că patru ţări di-tru Europa Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia si opun a ideil’ei a cotilor obligatorii di imigranţâ. A Româniil’ei urmeadză să-l’i si repartizeadză 4.646 di refugiaţ, plus aţel’i 1.785 asumaţ iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţâlor romane nu si alâxi după decizia Comisil’ei Europeană. România nu poate să-şi permite să accepte un numir ma mare di imigranţi, di aform’ia că maşi atât poate sa facă, tora, trâ a susţânire solidaritatea europeană, spune premierulu Victor Ponta: Capacitatea noastră easte di 1.786, avem deja unâ parte di aţiste locuri, vâră 200 deja ocupate. Mai ghine să spun’i averulu şi să spun’i didip clar ţi poate să facă România şi nu cote obligatorii, ţi cote în funcţie di posibilităţâle a cathiunâl’ei ţară. Aestua easte şi punctul d nchinesire trâ stabilirea mandatului a li Românie la negocierile europeane v’initoare pi aestă temă, poziţia ofiţială urmânda să hibă definitivată siptămâna v’initoare, la reuniunea Consiliului Suprem di Apărare a ţarâl’ei. Altă turlie, propunerile a Comisil’ei Europeană va să hibă discutate, luni, di miniştril’i di interne di-tru statile membre a li Uniune. În funcţie di rezultatele a li adunare, s-poate sâ si facă unâ reuniune extraordinară a şefilor di stat şi di guvernu european’i. (Valentin Ţigău)


traduse: hristu steriu

Foto: Marcel Strauss / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 November 2026

Inflația tru UE, pi creaştiri

Inflația diznău yini tu prota thesi tru prim-planlu ali economie europeană, iarapoi hăbărli nu suntu ici mplini di curayiu. După ndoi meşi tru cari ri…

Inflația tru UE, pi creaştiri
Dan Neculăescu
(foto:
Actualitati Tuesday, 17 November 2026

Piricl’iu tru Amarea Lae

Numirlu a obiectiloru ligati di polimlu ditu Ucraina aflati tru cupan’ea ali Amarea Lae, maxusu droni, criscu multu di multu tru meşl’I ditu soni. Ună…

Piricl’iu tru Amarea Lae
(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company