Şomajlu – un cadhuru ti ți s-fați tora di oarâ
Numirlu a oamiñlor ți nu au lucru criscu niheamâ tu Românie, tu meslu agustu. Criştearea cu 0,1 proțenti a şomajlui, aspuni, ama unâ ayâliseari ali activitati icunumicâ ş-easti unu semnu di alarmâ/tâmbihi ti guvernanţâ.
Tașcu Lala, 13.10.2024, 07:44
Rata a şomajlui tu Românie criscu niheamâ tu agustu andicra di melsu alunaru, cu 0,1 puncti proțentuali, ş-agiumsi la 5,5%, deadi hâbari Institutlu Naţional di Statisticâ. Ași, numirlu a oamiñlor cu ilikia anamisa di 15 şi 74 di añi fârâ unu locu di lucru fu luyursitu la 452.300, pi crișteari andicra di agustu 2023. Ti oamiñilli mări, dimi ti ațelli ți au ilikia anamisa di 25-74 di añi, rata aşomajlui fu luyursitâ la 4,4% tu agustu.
A că aestu indicator aspuni cama di trei cirecuri ditu numirlu acutotalui a şomerilor, România nu easti tu unâ catastisi lài, aşi cumu furâ ațeali pritu cari ari tricutâ aoa ș-ndoi añi, dzâsi analistul icunumic Aurelian Dochia. El luyurseaști că țifrili suntu unâ tâmbihi, câțe apunu unâ ayâliseari a activitatillei icunomicâ.
Aurelian Dochia: A că tutâ duñeaua s-aşteaptâ la scâdearea a toțlor, ți u ahurhi Banca Naţionalâ di unu kiro ș-âncoa, ți va s-ducâ la unâ crișteari ali activitati icunumicâ, ari mulțâ factori, prota di turlíi externâ, dzâcu mini, ațea ți s-fați tu icunumiili evropeani, ș-dapoaia, ți s-fați tu lumi, tensiuñili gheopolitiți şi polimurli, ți agudescu vârtosu icunumia. Tuti lucrâli aestea pot s-nâ aducâ galieadz tu ți mutreaști icunumia. Videmu kiola că ari ș-tu Românie turlii di firmi ș-di companii xeani ică naţionali ți dau hâbarea că va s-tragâ mânâ di la planurli di investiţii i că va li amânâ, ațea ți aspuni nica unâ oarâ aestâ tendinţâ di ayâliseari ali icunumíi şi gâilipsearea ti ți va s-facâ tu bitisita a anlui ș-cum va s-hibâ tu anlu 2025.
Tu ți mutreaști şomajlu la tiniri, aestu agiumsi tu agustu la 23,2%, cu aproapea 2 proțenti ma mari di cum eara tu idyul mesu tu anlu ți tricu. Analistul icunumic scoasi tu padi că unâ ditu itii easti că mulțâ tiniri pot ta s-hibâ aileaț, dimi s-aibâ unu kiro di inactivitati, tu cari-și mutrescu perspectivili, câtrâ ți turlíi di zânati s-ducâ ș-ți activităţ s-uidisescu cu doarâli a loru.
Aurelian Dochia: easti un lucru ligat, ti amârtíi, ş-di calitatea a andridzearillei profesionalâ a tinirlor. Nu ari totna unâ uidiseari a structurâllei di andridzeari profesionalâ a tinirlor cu ațea ți s-caftâ pi pâzarea di lucru ş-atumțea ari mulţâ tiniri ți bitisescu unâ turlíi di praxi/educație, ama nu-și aflâ lucru ti praxea ți u adrarâ. Ş-aoa lipseaști s-adrămu gaireț ta s-u adrămu ma bunâ catastisea, emu ditu partea a sistemlui educaţional, emu ditu partea ali dumeni câtâ cari s-ducu tinirlli, că elli lipseaști s-hibâ agiutaț ta s-ducâ câtrâ zânăț ș-tehnuri ți suntu câftati pi pâzarea di lucru.
Valorli tu ți mutreaști şomajlu ditu Româníi suntu aguditi ş-di numirlu criscutu a româñlor ți aleg s-lucreadzâ tu xeani. Gollu adratu di elli pi pâzarea di lucru easti umplut di lucrâtori xeñi, ma multu di ațelli ditu vâsilii extra-comunitari, cata cumu Nepal, Turchia, Ripublica Moldova, Sri Lanka ş-India. Uidisitu cu unu studiu adratu di Fundaţia ti Dezvoltari ali Suțietati Țivilâ, cama di 200.000 di lucrâtori xeñi ş-dizvârtea activitatea tu Româníi, tu 2023. Vârâ 80% ditu elli adra lucru nicalificatu tu construcţii/mirimetipseri, serviții, HoReCa şi retail.
Autor: Sorin Iordan
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan
zanati, pazarea a lucurlui, tehnuri, şomaj
