Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Una analiză tra economia româneasca

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.

Una analiză tra economia româneasca
Una analiză tra economia româneasca

, 05.03.2018, 12:34

Campioană a creatiril’ei economica tru Uniunea Europeană, după ti nregistra un avansu di 7% tru 2017 comparativ cu anul precedentu, România va s-aiba una creaşteiri vartoasa şi tru aestu an. Easti minduearea spusă, tora ma ninti, di Banca Naţională a României, uidisitu cu atea că dit 2019 aestă creaştere vahi va s-apriduna. Aeastă evoluţie u videm şi tru nai ma naua estimare a agenţiei di evaluare a riscului Standard&Poors. Ase, România poati s-nregistreadza una creaştiri economică di 4,7% tru aest an, s-deapoa va s-yina una ma moderată, cata 3,5% tru an, tru perioada 2019-2021. Experţal’i ali agenţie menţionează anamisa di vulnerabilităţ multili alaxeri politice, ama sumliniadză că ma gailipsitoari suntu minduerli frecvente di alaxeari a legislaţiei. Aesti, spuni Standard&Poors, pot s-aiba un impact major tra echilibrului instituţional şi pot s-amana reformele structurale ananghisiti, cum suntu ateali mutrinda fatearea ma buna infrastructura ica dit domeniul ali educaţiei şi sănătati. Agenţia confirma ratingurile tra borgili pi lungu kiro şi scurtu tru valută şi monedă locală ali Românie la BBB minus, dimi recomandat tra investiţii, ama cu perspectivă stabilă. Tru opinia ali agenţie, perspectiva stabilă yilipseasti aştiptărle ti spun că, aca deficitele ali Românie va s-armana analti ca rezultat ali poziţie bugetara prociclice a Guvernului, nivelu a borgilei guvernamentale şi externe va s-creasca masi gradual tru yinitorl’i doi ani, di va s-ncheadica una ayaliseari economică majoră. Constrângerile bugetare va u limiteadza capacitatea a Guvernului tra sa u stimuleadza economia ali Românie, kiro tru cari factorl’ii structurali ahurhescu sa u zn’iipseasca expansiunea. Una n’icsurari a ratal’ei ti şomaju la 4,9% tru 2017 indică extindirea a deficitlui di forţă di lucru calificată. Ma multu, cara va s-creasca s-ma largu tin’iili di cafi mesu, competitivitatea ali Românie cu zori amintată poati s-agiunga pi una erodari irusea, avertizeadză agenţia di evaluare financiară. Principalu motor a creaştiril’ei economice a României fu consumul a gospodăriilor, stimulat di n’icsurarea a taxelor şi di majorarli a tin’iilor di cafi mes. Investiţiile publice suntu, ama, tru scadeare tra doilu an consecutiv, sumlinie Comisia Europeană. Bruxellesul estimeadză că avansul a economiil’eei va s-ayaliseasca la 4,5% tru aestu an şi la 4 procente anlu ti yini. Estimări idyealui s-vedu şi tru analiza faptă di Banca Mondială. Al’iumtrea, Comisia Naţională di Prognoză dimanda că u revizui tru creaştire, la 6,1%, proiecţia mutrindalui avansul a Produslui Intern Brut, tru aest an.


Autor: Corina Cristea


Armanipsearea: Tascu Lala

Ilie Bolojan (Foto: gov.ro)
Actualitati Monday, 09 February 2026

Chivernisea ș-llea diznău borgea

Mirachea ali chivernisi ta sâ-și llea borgea tu parlamentu tu 29 di yinaru tu ți mutreaști proiectul ti reforma ali administraţie publicâ,...

Chivernisea ș-llea diznău borgea
Nicuşor Dan
Actualitati Monday, 09 February 2026

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ

Tu unâ hopâ greauâ di tensiuni cu Washington-lu, liderilli a vâsiliilor membri ditu Uniunea Ivropeanâ, adunaț, gioi, tu un Consiliu...

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ
Maia Sandu
Actualitati Wednesday, 04 February 2026

Ripublica Moldova, pi calea ivropeanâ

Țânearea a irinillei ș-a libirtatillei suntu lucârli di thimelliu ti sigurlâchea şi criștearea ali Ripublicâ Moldova, dzâsi prezidenta Maia...

Ripublica Moldova, pi calea ivropeanâ
Foto: pixabay.com
Actualitati Tuesday, 03 February 2026

Inflaţia, pi unâ ñicâ scâdeari

Inflația tu Românie avu unâ ñicâ scâdeari tu bitisita a anlui 2025, dupâ ți tricu praglu psihologhic di dauâ țifri. Ași cum scoasirâ tu...

Inflaţia, pi unâ ñicâ scâdeari
Actualitati Sunday, 18 January 2026

Dzuua Culturãllei Naţionalã 2026

UIdisitu cu unã adeti agiumtã thimelliu, dzuua di 15 di yinaru easti apfusitã trã cultura naționalã, cumu tru România, aşi ş-tru Republica...

Dzuua Culturãllei Naţionalã 2026
Actualitati Saturday, 10 January 2026

Tru Ripublica Elenă – Ciuflicarlli mutã caplu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) da hãbari ti cetățeañilli români cari suntu, trecu, şi cã au naeti s’urdinã tru Republica Elenă, tru...

Tru Ripublica Elenă – Ciuflicarlli mutã caplu
Actualitati Wednesday, 07 January 2026

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA

Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma...

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Actualitati Sunday, 04 January 2026

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela

Premierlu Ilie Bolojan spusi, sâmbătă, că România mutreaşti “cu ãngãtanu” catastisea ditu Venezuela, minduita a Bucureştiului ti aestu...

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company