Premiile Observator Cultural

Dzati importanţa scriitori români, ntra cari Ana Blandiana, Radu Cosaşu, Vlad Zografi, fura premiaţ tru cadrul Galei Premiilor Observator Cultural, a XI-a ediţie, disvartită la Teatrul Odeon dit Bucureşti. Tut cu tut, fura nominalizaţi 34 autori români contemporani la şase categorii: Memorialistică, Eseistică/ publicistică, Critică literară/ istorie literară / teorie literară, Dibut, Poezie şi Proză.

Corina Sabău, 26.04.2017, 13:47

Nai ma bun volum di poezie a anului 2016 fu desemnat “Candu nu mai e aer”, publicat di Radu Andriescu la Casa di editură Max Blecher“. Premiul tra Proză s-deadi ex-aequo a scriitorilor Radu Cosaşu, tra Viaţa ficţiunii după una revoluţie, şi al Radu Pavel Gheo, tra Disco Titanic, dauli apărute la Editura Polirom. Aoa si un an, Gabriel Andreescu, desidentu şi activist tra ndrepturile a omului, scria: “Apariţia a Observatorului Cultural, tru 2000, marca una noauă etapă tru evoluţia a toaralor ideologice dit comunitatea intelectuală. Cu kirolu, Observatorul Cultural confirma statutlu ti s-lu avea loata nică dit ahuhrita, di pol formator tru materia ali ideologie culturale. Premiile instituite tru anlu 2007 al’i conturara şi, va sa spun, al’i tranşara opţiunile”.

Carmen Muşat, redactor-şef a revistal’ei Observator Cultural:Tminduim cadealihera, şi prit aesti Premii, s-ndridzem un tablou al culturii române yii, al literatural’ei române dit aestu moment. Şi tra atea că la cfi ediţie s-adavgă numi nai pi lista a nominalizaţlor şi a premianţilor mindum s-na definim cultural ş-noi, s-definim profilu cultural a Observatorului Cultural. Ase că easti un demers dublu identitar. Di una parte, tra revistă, tra atea că opţiuniile şi premiile a noastre conturează profilu identitar a revistal’ei, di altă parte conturează un profil identitar a culturii române tru aestu moment di graţie dit videala cultural.”

16 liceeni di la şase colegii naţionale di Bucureşti eara viniţ pe scena a Teatrului Odion tra s-da Premiul Observator Lyceum a prozatorlui Vlad Zografi tra volumlu Efectele secundare a banal’ei, Editura Humanitas. Carmen Muşat: Na adunam cu aeşti tiniri şi la ascultăm opţiunile, argumentele. Mi impresionara aeşti liceeni şi nu escu masi mini goala. Şi anul ti tricu, şi anlu aestu, şi atel’i prezenţi la Gală fura impresionaţi di discursul a liceenilor, di motivaţiile şi argumentele a lor ahât di proaspiti şi di ghini articulate. Minduescu că aeşti tiniri lipseasti s-hibandrupaţ şi promovaţ şi pistyipsescu că lipseasti s-aibă aestă şansă, tra sa s-andamuseasca cu scriitorl’ii români, tra s-la nveata literatura. La Gala dit estan poeta Ana Blandiana pirmitusea că u ciudusi reacţia pe cari u avu un cilimean ti lu-andamusi cându fu calisită la una şcoală generală. Aca nvăţătoarea avea dimandata ca va s-aduna cu Ana Blandiana, atel cilimean u cuntra, di spusi că nu poati s-hiba cadealihea. După un prot moment di ciuduseari, tuţ vrura să ştiba cate spusi respectivul cilimean aestu lucru. Şi cilimeanlu spusi că el ştie că tuţ poeţl’i suntu morţ, dimec doamna di dinintea a lor nu poate s-hiba Ana Blandiana. Una reacţie cari spune multe ti cum prezintă şcoala literatura română. Tru manualele şcolare, tuţ scriitorii ti cari sa zburasti sunt scriitori di muzeu. Ti atea, cilimean’il’i au impresia că literatura ţane şi ea di muzeu, nu easti tiva yiu cu cari s-ai una ligatura. Noi aesta mindum s-fatem şi cu ajutorul revistei Observator Cultural, şi prit aesti premii. Minduim s-demonstrăm că literatura easti yie. Va s-nkisim cât ma ayon’ea şi un proiectu di lecturi publiti tru arada a curi pripunem andamusi anamisa di liceeni şi scriitori români, anamisa di ma multi tipuri di artişti.

Tru arada a cadrul Galal’ei, tru aest an, Observator cultural deadi Premii di Traducere nu masi tra apriduteari dit una limbă străină tru limba română, ca şi tra un traducător cari yilipsi opere literare româneşti tru una limbă xeană. Laureate eara Veronica D. Niculescu şi Joanna Kornaś-Warwas (Polonia). Scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu: Dukiiu că tru 2007ahurheam s-apriduc prima carte di Nabokov fără s-am un contractu, fără niti una turlie di angricari si birgi, masi cu miraki. Cartea alanci tru 2008 cu mari tihi. Putea s-nu s-faca tiva, s-nu aiba niti un contractu, şi io s-armân cu ahât, cu una carte apridusa cu miraki. Ama, cahara di mini, Editura Polirom aminta un an ma amanat ndrepturli di publicari tra seria Vladimir Nabokov. Şi aşi s-feati ca volumul ti io lu-aveam pripusa s-iasă. N’iaduc aminti frandzali cari mi featira s-mi acata di apriduteari, armasi ca un motto tra mine, un motto hairlaticu cându escu cama pidipsitată. N’iaduc aminti catastisea di atumtea şi minduescu ca va s-hiba ideal să u am cafi oara anda u apriduc, că atea easti catastisea ideală. Sunt paginile 107, 108 dit ediţia românească Ochiul” tru cari un personaj zburasti ti frumuseţea di neposedat”. Lun’ina la ascapitata pisti anvuiliminti, nustimada a unei lilici ti pot sa u adil’i cafi oara, ama nu poţ sa u ai. Şi minduescu că aesta adram şi cându scriem, şi cându ghivasim, tru multi di activităţli a noastre, vahi minduim una turlie s-avem atea ti nu putem s-avem.”

Dit juriul a atil’ei di-a XI-a ediţi a Premiilor Observator Cultural featira parti Carmen Muşat (preşedinta a juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adita Ditiţoiu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Autor: Corina Sabău

Armanipsearea: Tascu Lala