Ma mărli evenimenti a stămânăl’ei 16-22.08.2026

Pi şcurtu: Dronă ningă platforma maritimă Neptun Deep/ Creaşti borgea publică/ Ciuflichearl’ii român’i şi yipturli ucraineani/ Mintireaji la USR/ David Popovici, nai ma bun anutătoru ditu Europa

Tașcu Lala, 28.08.2026, 09:41

Dronă ningă platforma maritimă Neptun Deep
Ascherea română deadi cali ti azboiurlu avioaniloru di căniyi F-16 tra s-dănăsească ună dronă navală ţi fu aflată la năndauă suti di meatri di proiectulu di exploatari di gazi Neptun Deep, ditu Amarea Lae – declară, gioi, ministurlu interimaru ali Apărari, Radu Miruţă. „Tra s’veagl’e bana aţiloru năndauă suti di oamin’i cari lucreadză pi platformă şi tră securizari infrastructura critică, s-lo apofasea tra s-u-aspargă drona navală” – adăvgă Miruţă. El nu spusi di iu vini drona, ama cundil’e că Ucraina viţină, aputrusită di ascherili arusi, dzăsi că aesta nu easti a ascheriloru a loru. Prezidentulu Nicuşor Dan spusi că Rusia lipseaşti s-da giueapi. „Cutugursescu susto numirlu mari di ahtări turlii di inţidenti iresponsabili di partea ali Federaţie Rusă” – angrăpsi năsu pi şingirlu Facebook.

Neptun Deep va u-aducă România tru arada a nai marlui producătoru di gazi ditu Uniunea Europeană dinăoară ţi va s’agiungă pi lucru, tru 2027. Statu membru al NATO şi ali Uniuni Europeană, România ari un sinuru terestru di 614 km cu Ucraina şi s-ampulisi, tru paturl’iI an’i ditu soni, cu multi azbuirări a droniloru aruseşti tru spaţlu a l’ei aerianu şi cu minili ţi cură pritu Amarea Lae, pi căl’iuri di emburlăchi şi energhetiţi di simasie.

Creaşti borgea publică
Borgea publică ali Românie năstricu 60% ditu Produslu Internu Brut (PIB) şi, tru aesti condiţii, guvernulu nu poati s-l’ia apofasi cari crescu hărgili totali di personalu ică cu asistenţa suţială – spusi ministurlu interimaru a Finanţiloru, Alexandru Nazare. El adusi aminti că România easti ma largu, tru proţedura di xichi cabaia mari, iara planlu di anvărtuşeari fiscală ti cari s-achicăsi cu Comisia Europeană nsimneadză limiti limbidz tră creaştirea hărgiloru. Tră 2026, xichea easti lugursită la 6% ditu PIB, după 7,9% tru 2025 şi după recordulu negativ di 9,3% ditu 2024.
Ciuflichearl’ii român’i şi yipturli ucraineani

Liga Asociaţiiloru Producătorloru Agricoli (LAPAR) caftă autorităţloru s-veagl’e salami calea a yipturloru ucraineani cari trecu pritu România, tu chirolu anda poati s-da cali diznău la aşi-număsitili căl’iuri di solidaritati tră părmătiili agricoli ditu văsilia viţină. LAPAR caftă că documentili di intrari tru văsilie s’hibă simfuni orlea-zorlea cu aţeali di işeari, aţea turlie tra şă spună salami că tută fortuma di yiptu declarată tru tranzitu iasi acutotalui ditu locurli ali Românie. Suntu pripusi, tutunăoară, căl’iuri minduiti di cu chiro, monitorizati di Compania Naţională di Administrari ali Infrastructură Rutieră şi di Poliţia Română, ama şi ziyă mobilă la tuti sinurli.

Căndu yini zborlu ti şingirlu a pamporiloru di pi calea di heru, fermierl’i caftă s’veadă vula pi fortuma ancărcată şi pi atea discărcată. Ună idyea căftari, u feaţi stămăna ţi tricu ti guvernanaţăl’i di Bucureşti şi Alianţa tră Agricultură şi Coopearari (AAC) ditu România. Aesta caftă controlu sertu şi căl’urli cu purtarea a yipturloru ucraineani ţi suntu cu traţirea, ama şi misuri concreti tră vigl’eari sinferurli icunomiţi a văsiliil’ei.

Mintireaji la USR
Comitetlu Politicu ali USR (la co-guvernari București, deadunu cu PNL și UDMR, tru cabinetlu cumăndusitu di liberalu Ilie Bolojan și demisu di parlamentu tru 5 di maiu, pritu moțiuni di cenzură) s-adună, n’iercuri dicseară, tru andamasi di lucru şi tra și spună diznău andrupămintulu andicra di dimarhulu di Timișoara (ascăpitată), Dominic Fritz, tru ipotisea di prezidentu a partiil’ei. Andamusea s-ţănu după apofasea a Curtil’ei Constituţionali (CCR) mutrinda Nomlu ali Agenție Națională di Integritati (ANI), pritu cari Fritz, cari ari ună apofasi definitivă mutrinda conflictulu di interesi, poati să-şi cheară ipotisea di edilu. Dimarhulu și suporterl’ii a lui stipsiră aţea ţi număsiră că easti ună călcari di primansus a putearil’ei, pi cari u feaţiră giudicătorl’i pitricuţ di PSD (ţi tricu tru opoziție tutu tu meslu mai) tru CCR.

Mass-media cundil’eadză, ama, că, pănu tru soni, uidisitu cu ANI, cama di 120 di persoani suntu acăţati tu aestă isapi tru aşi-număsitlu amendamentu Fritz, ţi pruveadi chirearea a mandatlui a lui ică a ipotisil’ei tru cazlu tru cari ari apofasi definitivi tru instanţă mutrinda călcarea regimlui incompatibilităţloru şi conflictulu di sinferuri. Niaprucheati di mulţă, cutugursiti tru presă ică pri tu căl’uri, apofasili CCR suntu definitivi şi nu pot s’hibă alăxiti.

Nu easti prota oară cându Curtea faţi cutrimburări pi sţena politică. Aoa şi doi an’i, u curmară candidatura la prezidenţil’e a eurodeputatăl’ei di tora Diana Şoşoacă, manifest rusofilă şi ţi easti daima pi căvgă. Deapoa, di nispeţ niţi adză limbidz tră opinia publică, curmă didipu alidzerli prezidenţiali, di adusi nai ma greulu şi urutu episod ditu istoria di 35 di ani ali democraţie românească post-comunistă.

David Popovici, nai ma bunlu anutătoru ditu Europa
Sportivlu român David Popovici, medaliatu, meslu aestu, cu malămă la 100 m libiru şi 200 m libiru la Campionatili Europeani di anotu di Paris, amintă și premiul tră nai ma bunlu anutătoru ditu Europa tru 2025, ţi lu-ahărdzeaşti federația continentală di speţialitati. Popovici, cari va s-umplă 22 di an’i tru yismăciuni, avu un an 2025 di excepţie. Sportivlu cu anveţu di la antrenorlu Adrian Rădulescu amintă dauă medalii di malămă la Campionatili Mondiali di Singapore di anlu ţi tricu, tutu pi probili di 100 m şi di 200 m libiru, iarapoi la Campionatili Europeani di tinirami di Samorin ş-adusi tru palmaresu trei medalii: dauă di malămă şi ună di brundzu.
David Popovici easti şi protlu anutătoru cari amintă diplo-medaliili di 100 – 200 m libiru la trei ediţii arada a Campionatilor Europeani, Roma 2022, Belgrad 2024 şi Paris 2026.

Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala