Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Statistiţ mutrinda emigraţia recentă a românilor

Zborulu spus dipriunâ tru discursulu xenofob aproapea a tutulor partidilor populiste di-tru Occidentu, piricl’ul a migraţil’ei româneascâ si veade ma curundu un mit dicât unâ realitate. Invocată, panicardu, în Italia şi Franţa, apoia tru Olanda şi Marea Britanie, aşa-numita invazie a român’ilor cu orixe infracţională sau avinători di beneficii soţiale easte infirmată di tute cercetările sociologiţe di specialitate. Pi lângâ multu marea majoritate a ţilor care lucreadzâ onestu, infracţionalitatea easte un fenomen absolut marginal. După 1 ianuariu 2007, când fu aprucheatâ tru Uniunea Europeană, iara cetăţean’l’i a l’ei puturâ sâ călătoreascâ liber tru spaţiul comunitar, România fu exportator net di forţă calificată di lucru tru statile ma avutile di-tru Vestu. Un studiu realizat tora aghon’ia di Institutulu European di la Bucureşti spune că român’l’i nu fudzirâ tru xeane tru numirulu anticipat di occidentali, iara ţel’i ţi u feaţirâ nu avurâ în videare obţânirea a agiutoarilor soţiale. Ma multu, tru an’il’i di ma nâpoi cama multu persoane cu studii superioare şi cu unâ analtă calificare, pri-tru care intrâ multu lişor pi pâzarea occidentală a lucului. Secretar di stat tru ministerulu a Lucrului, Codrin Scutaru nu ascunde gâilipsirea a autorităţilor di la Bucureşti faţă di aţist fenomen, care depopulează România şi u viduveaşte di specialişti. El dzâse: “Din România fug di cama multile ori persoane cu unâ pregătire universitară sau post-universitară, sau persoane cu unâ pregătire tehnică di care economia a Româniil’ei are ananghe. Suntu piste dauă milioane di cetăţean’i români care lucrează tru xinǎtate şi aesta duţe la declinulu demografic. Aţist impactu pi care mobilitatea personalului calificat şi analtu calificat lu are asupra a economiil’ei româneasvâ nu prinde sibâ ignorat.”

Statistiţ mutrinda emigraţia recentă a românilor
Statistiţ mutrinda emigraţia recentă a românilor

, 09.07.2014, 21:16

Zborulu spus dipriunâ tru discursulu xenofob aproapea a tutulor partidilor populiste di-tru Occidentu, piricl’ul a migraţil’ei româneascâ si veade ma curundu un mit dicât unâ realitate. Invocată, panicardu, în Italia şi Franţa, apoia tru Olanda şi Marea Britanie, aşa-numita invazie a român’ilor cu orixe infracţională sau avinători di beneficii soţiale easte infirmată di tute cercetările sociologiţe di specialitate. Pi lângâ multu marea majoritate a ţilor care lucreadzâ onestu, infracţionalitatea easte un fenomen absolut marginal. După 1 ianuariu 2007, când fu aprucheatâ tru Uniunea Europeană, iara cetăţean’l’i a l’ei puturâ sâ călătoreascâ liber tru spaţiul comunitar, România fu exportator net di forţă calificată di lucru tru statile ma avutile di-tru Vestu. Un studiu realizat tora aghon’ia di Institutulu European di la Bucureşti spune că român’l’i nu fudzirâ tru xeane tru numirulu anticipat di occidentali, iara ţel’i ţi u feaţirâ nu avurâ în videare obţânirea a agiutoarilor soţiale. Ma multu, tru an’il’i di ma nâpoi cama multu persoane cu studii superioare şi cu unâ analtă calificare, pri-tru care intrâ multu lişor pi pâzarea occidentală a lucului. Secretar di stat tru ministerulu a Lucrului, Codrin Scutaru nu ascunde gâilipsirea a autorităţilor di la Bucureşti faţă di aţist fenomen, care depopulează România şi u viduveaşte di specialişti. El dzâse: “Din România fug di cama multile ori persoane cu unâ pregătire universitară sau post-universitară, sau persoane cu unâ pregătire tehnică di care economia a Româniil’ei are ananghe. Suntu piste dauă milioane di cetăţean’i români care lucrează tru xinǎtate şi aesta duţe la declinulu demografic. Aţist impactu pi care mobilitatea personalului calificat şi analtu calificat lu are asupra a economiil’ei româneasvâ nu prinde sibâ ignorat.”


Autoril’i a studiului demonteadză stereotipurile ligate di dezavantajile a prezenţâl’ei a lucrătorilor mobili tru alte state. El’i sumcundiliadză că un cetăţean care fudze s-lucreadzâ legal tru altă vâsilie agiutâ la creaştirea economică a liştei. Ideea easte aprucheatâ şi di fostul preşedinte a Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, care dzâţe:


“Libera circulaţie a persoanilor şi a lucrǎtorilor easte importantă, di aform’ia cǎ că reprezintă baza a pâzaril’ei internâ europeanâ. Sigura, prinde să închidicăm exploatarea a sistemilor di asistenţă socială di cătrǎ oamin’i care vor maşi pâradz di-tru aeste sisteme. Ama, ma că oaminil’i lucreadzâ, easte importantu să nu avem restricţii pi pâzarea a lucrului.”


Aflat la Bucureşti, fostul şef a Leghislativului comunitar spuse diznou că Uniunea Europeană nu prinde să îngrădească libertatea di minare a cetăţen’ilor a l’ei, di afornm’ia că aesta aduţe hâire a statilor membre.


Vicepremierul Dragoș Anastasiu (Foto: gov.ro)
Actualitati Tuesday, 29 July 2025

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu

Dupâ unu mesu ș-ândauâ dzâli di anda vini la puteari, chivernisea di coaliţie di Bucureşti, cumândâsitâ di liderlu liberal Ilie Bolojan,...

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu
Foto: facebook.com/igsu.situatiideurgenta
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?

Proiecti tru valoare di aproapia 6,3 miliardi di euro numata potu s’hibã adrati până tru agustu 2026, aşi cã aestea va s’hibã scoasi ditu...

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?
Іліє Боложан
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu

Adunatu tru sesiune extraordinară, Parlamentul ali Românie nu apruke, luni, moţiunea di cenzură dipusă di opoziția populistă și...

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu
Actualitati Friday, 11 July 2025

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România

Misurli fiscali ţi li lo tora ma ninti Guvernulu ali Românie suntu „unã jgllioatã di simasie” trã unã ma bunã ziyã bugetarã, dimãndã...

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România
Actualitati Friday, 04 July 2025

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu

Un mixu di creaștiri di taxi și di ñicurari hãrgili, bãgati tu practico nai ma pţãnu pânu di bitisita-a anlui yinitoru, suntu tu planlu cu...

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu
Actualitati Thursday, 03 July 2025

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali

Maş ascumta acãţati tu isapi tru kirolu a tutãloru turliiloru di alidzeri ditu 2024 și di anlu aestu, deapoa niheama cama cu boaţi dimãndati...

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali
Actualitati Monday, 30 June 2025

Bitisearea a FITS 2025

Ediţia 2025 a Festivallui Internaţionalu di Teatru di Sibiu, unâ ditu nai ma mărli andamusi artistiți pi planu mondialu, s-bitisi dumânicâ,...

Bitisearea a FITS 2025

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company