Dzuua a Independenţâl’ei a li Republicâ Moldova
Preşedintile a Româniil’ei, Traian Băsescu, îl’i transmise a omologului a lui di la Chişinău, Nicolae Timofti, că Bucureştiul va-l’i hibâ dipriunâ arada a Republicâl’ei Moldova. “Aspiraţiile a l’ei europeanâ şi prosperitatea a cetăţean’ilor a l’ei, di care nâ leagă unâ lungă istorie şi, cama multu unâ profundă priiatinie şi suţâl’e, va sâ hibâ totâna proiectul a meu di suflit” — scrie actualul şef a statului român, care, poate mai explicit şi ma sânâtos di predecesoril’i a lui în funcţie, exprimă, de faptu, unâ permanenţă a politicâl’ei româneascâ post-comunistâ. Indiferentu di coloratura a lor ideologhică, tuţ preşedinţâl’i, premieril’i, miniştril’i di Externe di la Bucureşti feaţirâ unâ prioritate di-tru susţânirea a Republicâl’ei Moldova. Cându, pi 27 agustu 1991, Parlamentul di la Chişinău si conforma a dorinţâl’ei şi vrearil’ei unanimâ a sutilor di m’il’e di oamin’i adunaţ în chentrul a câsâbǎlui şi proclama independenţa faţă di Uniunea Sovietică, România fu protulu stat din lume care, tru tut aţeauâşi zi, recunoştea statalitatea a noului a l’ei viţin. Si bitisea, atumţea, giumitate di secol di ocupaţie sovietică, jalonată di traghedii şi suferinţe.
Bogdan Matei, 27.08.2014, 20:57
Preşedintile a Româniil’ei, Traian Băsescu, îl’i transmise a omologului a lui di la Chişinău, Nicolae Timofti, că Bucureştiul va-l’i hibâ dipriunâ arada a Republicâl’ei Moldova. “Aspiraţiile a l’ei europeanâ şi prosperitatea a cetăţean’ilor a l’ei, di care nâ leagă unâ lungă istorie şi, cama multu unâ profundă priiatinie şi suţâl’e, va sâ hibâ totâna proiectul a meu di suflit” — scrie actualul şef a statului român, care, poate mai explicit şi ma sânâtos di predecesoril’i a lui în funcţie, exprimă, de faptu, unâ permanenţă a politicâl’ei româneascâ post-comunistâ. Indiferentu di coloratura a lor ideologhică, tuţ preşedinţâl’i, premieril’i, miniştril’i di Externe di la Bucureşti feaţirâ unâ prioritate di-tru susţânirea a Republicâl’ei Moldova. Cându, pi 27 agustu 1991, Parlamentul di la Chişinău si conforma a dorinţâl’ei şi vrearil’ei unanimâ a sutilor di m’il’e di oamin’i adunaţ în chentrul a câsâbǎlui şi proclama independenţa faţă di Uniunea Sovietică, România fu protulu stat din lume care, tru tut aţeauâşi zi, recunoştea statalitatea a noului a l’ei viţin. Si bitisea, atumţea, giumitate di secol di ocupaţie sovietică, jalonată di traghedii şi suferinţe.
Actuala Republică Moldova easte constituită pi unâ parte a teritoriilor româneşti di-tru apiritâ anexate, tru veara a lu 1940, dupǎ un ultimatum, di Moscova a lu Stalin. Sute di m’il’e di etniţ român’i si rifugiarâ atumţea, din calea a ocupanţâlor, în România faptâ mai m’icâ. Alte dzǎţ di m’il’e – familii întredz, considerate incompatibile cu ideologhia sovietică – furâ deportaţ în Siberia. Arestări abuzive, procese sumare, cu sentinţa dinainte cunoscută, execuţii sumare — necǎ ţiva nu fu elipse di-tru arsenalul a represiunil’ei stalinistâ contra a autohton’ilor. Tru loculu a refugiaţilor şi a deportaţilor, reghimulu aduse colonişti recrutaţ, loaţ, di pi tot cuprinsulu a imperiului aroş. Rănită, traumatizată, cu elitile decapitate, comunitatea românească arămase, cu tute aestea, în cicioare, iara falimentul URSS u aflǎ pregatită şi-ndreaptâ trâ aruptura di Moscova. Proclamarea a independenţâl’ei nu fu, ama, dicât protulu pas, prota ceapâ a unei lungâ traversare a deşertului, a erm’iului. Tru 1992, reghiunea secesionsită pro-rusă Transnistria (estu) ieşi, de facto, di sub controlul a Chişinăului, după un conflictu armat soldat cu sute di morţâ şi bitisit unâoarâ cu intervenţia a trupilor a Moscovâl’ei di partea a separatiştilor.
Tru protulu decheniu a an’ilor 2000, la Chişinău putearea fu discreţionar exercitată di impenitentul partid comunistu pro-moscovit, condus di fostul gheneral di miliţie Vladimir Voronin. Maşi di-tru 2009, unâoarâ cu instalarea a actualâl’ei administraţie tripartitâ pro-occidentalâ, Republica Moldova putut sâ-şi asuma şi promoveadzâ vocaţia europeană. Ligat amuşi di UE pri-tru acorduri di asociare şi liber alâximintu, Chişinăulu easte considerat di responsabilil’i di la Bruxelles istorima di succes a Parteneriatului Estic. Curajulu şi consecvenţa cu care şi politician’il’i, ama şi segmentile dinamiţe ale societate îşi asumarâ reforme duriroase u îndreptăţescu Republica Moldova să aibâ umute că independenţa proclamată amu şi 23 di an’i va sâ agiungâ efectivă şi va sibâ dublată di prosperitatea şi di statulu di dreptu pi care maşi integrarea europeană poate sâ-l’i li oferâ.
(Bogdan Matei)
