Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua a limbâlei română

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău

Dzuua a limbâlei română
Dzuua a limbâlei română

, 31.08.2016, 22:17

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău


Ea dzâse: Sărbătoarea Limbâlei Română easte stres ligată di procesile di renaştire naţională di-tru Republica Moldova di la bitisita an’ilor 80 a secolului trecut. De fapt, primile drepturi câftate di basarabean’i la mitingurile di-tru aţel’i ani fură ca limba română să hibă declarată limbă oficială şi să revină la alfabetulu latin. Aţel’i care au declanşată campania trâ revenirea limbâl’ei română la alfabetulu latin fură scriitoril’i. În foarte şcurtu chiro, manifestaţiile au luată ună amploare nifaptâ altâ oară. Pi 27 agustu tru 1989 la Chişinău are loc prima mare adunare naţională la care au participată dzăţ di m’il’e di oamin’i care caftă legiferarea limbâl’ei română ca limbă oficială şi treaţirea la grafia latină.”


Pe 31 agustu 1989, fu adoptată leadzea mutrinda revenirea la grafia latină, iar limba româna amintăă statutul di limbă oficială tru Republica Moldova.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan
Actualitati Thursday, 07 May 2026

România – hub reghional di energhie nuclearâ?

România poati s-agiungâ tu añilli ți va s-yinâ nai ma marli hub energhetic nuclear dit reghiuni, di cara s-fac investiţii mări tu adrarea şi...

România – hub reghional di energhie nuclearâ?
Foto: kschneider2991 / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 05 May 2026

Inflaţia pi crişteari tu Românie

Cara executivlu di Bucureşti putu, baș prit misuri nivruti di oamiñi, sâ scadâ exichea bugetarâ, ți easti ma largu nai ma marea ditu Uniunea...

Inflaţia pi crişteari tu Românie
Ilie Bolojan (Foto: gov.ro)
Actualitati Thursday, 30 April 2026

Moţiuni di cenzură contra guvernului Bolojan

Moțiunea di cenzură PSD-AUR bãgatã contra executivului cumãndusitu di libearalu Ilie Bolojan fu dipusă. Grupurli parlamentari ale PSD, AUR şi...

Moţiuni di cenzură contra guvernului Bolojan
Photo: jarmoluk / pixabay.com
Actualitati Thursday, 02 April 2026

Bugetlu fu tipusitu tu Monitorlu Ufițial

Bugetlu di stat ali României ş-ațelu a asiguripseriloru suțiali di cratu ti anlu 2026 furâ tipusiti tu Monitorlu Ufițial. Aprucheati di...

Bugetlu fu tipusitu tu Monitorlu Ufițial
Actualitati Thursday, 02 April 2026

România şi ceamauna ditu Orientul di Mesi

Ministerlu di Externi di Bucureşti dzâsi, unâ ș-unâ, la fuvirserli spusi, luni, di partea iranianâ, că România nu fați parti ditu ceamauna...

România şi ceamauna ditu Orientul di Mesi
Actualitati Thursday, 02 April 2026

Sțenarii ti scâderea a pâhălui la combustibili

Ceamauna ditu Orientul di Mesi dusi la unu singiru di alâxeri negativi pi pâzarea a combustibililor, la criștearea a cotaţillei a barillui di...

Sțenarii ti scâderea a pâhălui la combustibili
Actualitati Tuesday, 31 March 2026

Doi comisari europeañi tu vizitã București

Proiectul european lipseaşti s’aibã tu amprotusa ninti di tuti, oamiñilli, locuri di lucru ghini pãltiti, investiţii tru educaţie, tru...

Doi comisari europeañi tu vizitã București
Actualitati Monday, 30 March 2026

România și criza ditu Orientul di Mesi

„România easti tu sigurlâki şi nu easti fuvirsitâ ici directu. Ți cara că aestâ catastisea reghionalâ di sigurlâki ditu Orientul di Mesi...

România și criza ditu Orientul di Mesi

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company