Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzuua a limbâlei română

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău

Dzuua a limbâlei română
Dzuua a limbâlei română

, 31.08.2016, 22:17

Limba română easte sărbătorită pi 31 augustu, di-tru 2013, tru numa ţilor 28 di milioane di zburâtori din întreaga lume, pri-tru ună propunire leghislativă. Iniţiatoril’i au argumentată că importanţa limbâlei română nu lipseaşte să hibă mardzinalizată di tendinţile actuale cătră globalizare, di aform’ia că româna reprezintă fundamentul a identitatil’ei naţională, ahoria di importantu trâ consolidarea unei societate puternică şi unită. “Limba easte însăşi floarea a sufletului etnic a românimilei”, spunea poetulu naţional Mihai Eminescu. Limbă romanică, româna easte a ţinţea după numărulu di zburâtori, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană. 24 di milioane di persoane u zburăscu ca limbă maternă. În România, easte limbă oficială şi limbă maternă trâ ma mult di 90% din populaţie. Limba română easte limbă maternă sau easte zburâtă şi în Ucraina, Ungaria, tru Sârbie şi în Bulgaria. Easte zburâtă şi tru comunităţâle a etniţâlor român’i din Croaţia, Slovenia, Slovachia sau Polonia şi pritutţido în diaspora. Tutunâoară, româna easte limbă ofiţială (…) tru Uniunea Europeană, di la 1 ianuarie 2007. Tru tut aţeluşi chiro, limba română easte unâ di aţeale ţinţe limbe tru care si oficiadză servicii relighioase tru statulu monastic Muntile Athos. Există, în prezent, 50 di lectorate di limbă, cultură şi civilizaţie română di-tru 30 di ţări din Europa, Asia şi America, pricum şi un proiectu iniţiat di Institutulu a Limbâlei Română tru 2007 – Cursuri di limbă, cultură şi civilizaţie românească, dedicat a elevilor român’i înscrişi tru unităţ di înviţămintu din Belghia, Italia şi Spania iar di-tru anulu 2015, în Portugalia şi Irlanda. Şi în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, viţin la vestu cu România, si sărbătoreaşte, ază, DZuua a Limbâlei Română, care agiumse limbă di stat tru 2013. Tru chirolu a perioadâlei sovietică, a li populaţie l’i si avea impusă să zburască aşi dzâsa limbă moldovenească şi să ufilisească alfabetulu chirilic. Mariana Vasilache di la Radio Chişinău


Ea dzâse: Sărbătoarea Limbâlei Română easte stres ligată di procesile di renaştire naţională di-tru Republica Moldova di la bitisita an’ilor 80 a secolului trecut. De fapt, primile drepturi câftate di basarabean’i la mitingurile di-tru aţel’i ani fură ca limba română să hibă declarată limbă oficială şi să revină la alfabetulu latin. Aţel’i care au declanşată campania trâ revenirea limbâl’ei română la alfabetulu latin fură scriitoril’i. În foarte şcurtu chiro, manifestaţiile au luată ună amploare nifaptâ altâ oară. Pi 27 agustu tru 1989 la Chişinău are loc prima mare adunare naţională la care au participată dzăţ di m’il’e di oamin’i care caftă legiferarea limbâl’ei română ca limbă oficială şi treaţirea la grafia latină.”


Pe 31 agustu 1989, fu adoptată leadzea mutrinda revenirea la grafia latină, iar limba româna amintăă statutul di limbă oficială tru Republica Moldova.


Autor: Leyla Cheamil


Armânipsire: Hristu Steriu

studenti sursa foto pixabay com@marcela net
Actualitati Wednesday, 01 October 2025

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar

Nãulu an universitar ahurhi tru România cu mutarea capu a studențloru andreapti București și tru aproapea tuti cunãkili universitari ditu...

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar
Conferinta de presa Ursula von der Leyen si Nicusor Dan foto presidency ro
Actualitati Wednesday, 24 September 2025

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ

Prezidenta ali Comisii Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, fu luni tu Românie, tu arada a unâllei voltâ ți şi pripusi ta s-andrupascâ UI ti...

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ
foto:fb. mapn.ro
Actualitati Saturday, 06 September 2025

„Concordia 25”

Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.Exerciţilu...

„Concordia 25”
Премєр-міністр Іліє Боложан
Actualitati Saturday, 06 September 2025

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român...

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Actualitati Wednesday, 03 September 2025

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști

S-ancllid 70 di ani di la moartea a marilui compozitor George Enescu, iara ediţia di estanu a festivallui internaţional ți âlli poartâ numa va...

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea
Actualitati Monday, 25 August 2025

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari

București dusirâ ninti moabețli ti misurli fiscali bâgati tu daua pachetâ ti scâdearea a exichillei di buget, ti cari Chivernisea ș-lo borgea...

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari
Actualitati Monday, 25 August 2025

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

România agiumsi vâsilie membrâ cu acutotalui ndrepturi tu aestu spațiu di libirâ urdinari ditu duñeauâ la 1 di yinaru 2025, dupâ ți...

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company