Transnistria – separatismu trâ chiro lungu (09.09.2016)

Aieri, liderulu a reghimului separatistu din Transnistria, Evgheni Şevciuc, are simnată un decret di bâgare tru practichie a aşia-dzâsului referendum di pi 17 agheazmaciune 2006, la care piste 98% di votanţâ si-au pronunţată trâ independenţa faţă di Chişinău şi trâ aderarea la Federaţia Rusă. Uidisit a decretului, leghislaţia transnistreană urmează să hibă adaptată di urgenţă a ţilei ruseasca. Ghesticulaţia a lu Şevciuk caftă să ofere o acopirire legală a unei anomalie ţi si perpetuează di un cirec di secol. Transnistria are ieşită, de facto, di sum controlulu a autorităţâlor chentrale ninca di-tru 1992, după un conflictu armat soldat cu sute di morţâ şi bitisit unăoară cu intervenţia a trupilor ruseşti di partea a separatiştilor. Independentă faţă di Moscova di maşi ndoi meşi, tinera Republică Moldova fu ananghe atumţea să pitreacă poliţişti şi formaţiuni di voluntari, formate în reghim di urgenţă, să alumtă cu armamentu lişor contra a tancurilor a fostâlei Armată Roşie. Ţi cara că, pri-tru boaţea fostului preşedinte Boris Elţîn, Rusia si-are angajată să-şi retragă trupile ninca di la summit-ulu OSCE di la Istanbul, dintru 1999, aestea si aaflă şi tora în Transnistria. Sum protecţia lor, reghimulu separatist si-are consolidată continuu, ţi cara că aşi-dzâsa republică nu easte recunoscută internaţional di niţiună puteare. Ulterior, au existată mai multe tentative di reglementare a conflictului îngl’eţat, ama toate au eşuată.

Bogdan Matei, 09.09.2016, 22:07

Aieri, liderulu a reghimului separatistu din Transnistria, Evgheni Şevciuc, are simnată un decret di bâgare tru practichie a aşia-dzâsului referendum di pi 17 agheazmaciune 2006, la care piste 98% di votanţâ si-au pronunţată trâ independenţa faţă di Chişinău şi trâ aderarea la Federaţia Rusă. Uidisit a decretului, leghislaţia transnistreană urmează să hibă adaptată di urgenţă a ţilei ruseasca. Ghesticulaţia a lu Şevciuk caftă să ofere o acopirire legală a unei anomalie ţi si perpetuează di un cirec di secol. Transnistria are ieşită, de facto, di sum controlulu a autorităţâlor chentrale ninca di-tru 1992, după un conflictu armat soldat cu sute di morţâ şi bitisit unăoară cu intervenţia a trupilor ruseşti di partea a separatiştilor. Independentă faţă di Moscova di maşi ndoi meşi, tinera Republică Moldova fu ananghe atumţea să pitreacă poliţişti şi formaţiuni di voluntari, formate în reghim di urgenţă, să alumtă cu armamentu lişor contra a tancurilor a fostâlei Armată Roşie. Ţi cara că, pri-tru boaţea fostului preşedinte Boris Elţîn, Rusia si-are angajată să-şi retragă trupile ninca di la summit-ulu OSCE di la Istanbul, dintru 1999, aestea si aaflă şi tora în Transnistria. Sum protecţia lor, reghimulu separatist si-are consolidată continuu, ţi cara că aşi-dzâsa republică nu easte recunoscută internaţional di niţiună puteare. Ulterior, au existată mai multe tentative di reglementare a conflictului îngl’eţat, ama toate au eşuată.

Tiraspolul contiinuă să zburască di Transnistria ca dispre un stat independentu, iar Chişinăulu opteadză trâ reîntredzeare şi darea a unui statut special a reghiunilei transnistreană. Ună rezervaţie di dinozauri – scriie presa internaţionala dispre aeastă reghiune, iu statuile a lu Lenin şi stemile cu seaţiră şi ciocan arămasiră intacte, ndrepturile a omului sunt ună nicunoscută, iar traficulu cu armamentu, droguri şi carne v’ie sunt activităţâle aţeaele mai profitabile. Comentatoril’i di la Chişinău, citaţ di corespondenţâl’i Radio România, spun că recenta iniţiativă a lu Şevciuk easte unâ, pur şi simplu, populistă. Tru andreu, aclo easte programat un pseudo-scrutin prezidenţial. Iar liderulu separatist, tot mai impopular, pi fondul a unei acută criză economică, mutreaşte să-şi recupereadză capitalul electoral. Ideea aestă easte vrută, di la Bucureşti, şi di Preşedinţil’ia a Româniilei. Decretulu a liderului separatistu di la Tiraspol di aderare a Transnistrilei la Rusia si înscriie într-ună “retorică provocatoare”, tru contextul aşi-dzâsilor aleadziri prezidenţiale din reghiune — sumcundiliadză, într-un comunicat, purtătoarea di zbor a preşedintilui Klaus Iohannis, care faţe tembih la ună atitudine reţânută”. Specialiştil’i în geopolitică aduc aminte că Şevciuk easte, cum ţi s-hibă, telecomandat di la Moscova şi avertizeadză că situaţia di-tru Transnistria are, deja, toate ingredientile a schenariului din Crimeea, anexată, aoa şi doi ani, di ruşi tot în numa aşi-dzâsâlei vole populară exprimată printr-un referendum nirecunoscut di comunitatea internaţională.

Autor: Bogdan Matei

Armânipsi: Hristu Steriu