Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarulu a Marilui Polim

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:

Centenarulu a Marilui Polim
Centenarulu a Marilui Polim

, 07.08.2017, 21:53

Augustu 2017 – un secol di la bătălia di la Mărăşeşti din Primulu Polim Mondial, cându Armata Română dânâsi pri-tru alumpte greale năintarea a trupelor ghirmane şi austro-ungare. Tru tim’ia a eroilor care s-au jertfită, s-au faptă curbane, atumţea, autorităţile au îndreaptă, aieri, cheremonii impresionante la Mausoleulu de la Mărăşeşti, din estul a tarâl’ei. M’il’e di persoane, arada de aţeale mai analtie oficialităţ a statului, reprezentanţâ a autorităţâlor publiţe, a corpului diplomatic, a partidelor politiţe şi a cultelor vrură să aducă un omagiu a ţilor peste 25.000 de militari români care muriră, fură plighuiţ sau fură daţ dispăruţ în veara aţilui an. Presedintele Klaus Iohannis declarăă că anulu 1917 fu trâ România ţea mai greaua perioadă din existenţa l’ei modernă, cându ţara eara fuvirsită nu maşi de armatile xeane, că şi de pericolul a bolşevismului. V’initorulu a Romaniil’ei fu salvat — spuse preşedintele – di eroismul a armatâl’ei şi de coeziunea societatil’ei în varliga unui proiectu trâ ună ţară nu maşi unită, ama şi mai democratică şi mai incluzivă. El are menţionată meritulu a Regelui Ferdinand şi a li Regină Maria, a guvernului şi a politician’ilor a epocâl’ei că au însufleţită naţiunea. Deciziile de atumţea sunt exemple di legiferare cu responsabilitate şi asumare a datoriil’ei până la sacrificiu, are subliniată Klaus Iohannis. El are evocată cu recunoştinţă îndrupumintul a misiunil’ei militară franceză sum comanda Generalului Berthelot, care contribuii semnificativ la victoriile din veara anului 1917 şi aduse un omagiu şi a militarilor ruşi cădzuţ tru alumptă, pe câmpul de bătălie di la Mărăşeşti, arada di ostaşil’i român’i. La un secol de atumţea, mai spuse preşedintele, România easte un stat puternic, pi care aliaţâl’i şi parteneril’i pot să si bazeadză, stur/pilon di securitate tru aestă reghiune, iar aestu lucru fu posibil în mare misură şi pri-tru efortul Armatâl’ei Română. El adapse că ază, cându valorile UE sunt atacate di populismu şi demagogie, rememorarea Primului Polim Mondial easte ună ocazie trâ bâgare în valoare semnificaţia lui actuală, tru aestu moment de şuţâtură în istoria a Europâl’ei şi a lumil’ei. Klaus Iohannis:


“Întră aspiraţiile a naţiunil’ei română şi viziunea părinţâlor fondatori a Europâl’ei unită exiistă ună demplină concordanţă. Ea easte dată di preţuirea a libertatil’ei şi de aspiraţia cătră ună societate în care leadzea easte egală trâ toţ.”. Preşedintile a Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, menţionă şi el sacrificiile şi eroismul a li Armată Română: Călin Popescu-Tăriceanu:


“Mărăşeşti rămâne trâ totâna în conştiinţa naţională ca simbol a determinaril’ei a poporului român şi în patrimoniul a gloril’ei a noastră militară.” Eroil’i di la Mărăşeşti fură comemoraţ şi de membril’i a li Familie Regală a Româniil’ei printr-ună cheremonie relighioasă la Săvârşin (vestu). Principesa Moştenitoare Margareta spus că tineril’i lipseaşte să-şi cunoască istoria şi sublinie cât de importantă fu aesta trâ bana lor di tora.


Auor: Andrea Bojoi


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Mediamodifier / pixabay.com
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

Prognoza BERD

Banca Evropeanâ ti Reconstrucţie şi Dezvoltari (BERD) alâxi pi scâdeari la 1,2% prognoza di crişteari ali icunumie româneascâ ti 2026,...

Prognoza BERD
Потребление в Румынии растет
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, nai ma marea inflaţie ditu UI

România ari ma largu nai ma marea ratâ a inflațillei ditu UI, cu unâ crișteari a pâhadzlor di 8,5% tu meslu yinaru 2026, anda inflația la...

România, nai ma marea inflaţie ditu UI
Foto: fFlorin Ghioca - Theatre Photographer)
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028

România va ș-aspunâ, tu kirolu 11 și 15 di sumedru 2028, literatura şi, di arada, cultura, ca oaspi di tiñie la 80-a ediţie a Pânâyirlui...

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028
Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

BNR țâni toclu di politicâ monetarâ

Rata di cathi anu ali inflaţiei va sâ scadâ ma largu pri ayalea tu protlu trimestru ditu 2026, iara tu trimestrul ți yini va s-aibâ unâ...

BNR țâni toclu di politicâ monetarâ
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

Prezidentul ali Românie Nicușor Dan, tu studioulu Radio România Actualităț

„Easti tu sinferlu ali Românie s-llea parti, tu thesea di observator, la Consiliul ti Irini. Lom parti la aestâ iniţiativâ, ți-și pripuni...

Prezidentul ali Românie Nicușor Dan, tu studioulu Radio România Actualităț
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

Comisarlu ivropean ti giustiţie, Bucureşti

Comisarlu ivropean ti dimucraţie şi giustiţie, Michael McGrath, s-adună cu șefanlu ali chivernisi di Bucureşti, Ilie Bolojan, tu arada ali unâ...

Comisarlu ivropean ti giustiţie, Bucureşti
Actualitati Monday, 09 February 2026

Chivernisea ș-llea diznău borgea

Mirachea ali chivernisi ta sâ-și llea borgea tu parlamentu tu 29 di yinaru tu ți mutreaști proiectul ti reforma ali administraţie publicâ,...

Chivernisea ș-llea diznău borgea
Actualitati Monday, 09 February 2026

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ

Tu unâ hopâ greauâ di tensiuni cu Washington-lu, liderilli a vâsiliilor membri ditu Uniunea Ivropeanâ, adunaț, gioi, tu un Consiliu...

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company