Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Legile ale justiţie, în dezbatire

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.

, 02.11.2017, 22:03

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Vicepremierul Dragoș Anastasiu (Foto: gov.ro)
Actualitati Tuesday, 29 July 2025

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu

Dupâ unu mesu ș-ândauâ dzâli di anda vini la puteari, chivernisea di coaliţie di Bucureşti, cumândâsitâ di liderlu liberal Ilie Bolojan,...

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu
Foto: facebook.com/igsu.situatiideurgenta
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?

Proiecti tru valoare di aproapia 6,3 miliardi di euro numata potu s’hibã adrati până tru agustu 2026, aşi cã aestea va s’hibã scoasi ditu...

Câţ pãradz potu s’hibã aduşi pritu PNRR?
Іліє Боложан
Actualitati Wednesday, 16 July 2025

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu

Adunatu tru sesiune extraordinară, Parlamentul ali Românie nu apruke, luni, moţiunea di cenzură dipusă di opoziția populistă și...

Protlu mãnuclliu fiscal treaţi di Parlamentu
Actualitati Friday, 11 July 2025

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România

Misurli fiscali ţi li lo tora ma ninti Guvernulu ali Românie suntu „unã jgllioatã di simasie” trã unã ma bunã ziyã bugetarã, dimãndã...

Moody’s trã xikea bugetarã ditu România
Actualitati Friday, 04 July 2025

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu

Un mixu di creaștiri di taxi și di ñicurari hãrgili, bãgati tu practico nai ma pţãnu pânu di bitisita-a anlui yinitoru, suntu tu planlu cu...

Reacţii la misurli fiscali dimãndati di guvernu
Actualitati Thursday, 03 July 2025

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali

Maş ascumta acãţati tu isapi tru kirolu a tutãloru turliiloru di alidzeri ditu 2024 și di anlu aestu, deapoa niheama cama cu boaţi dimãndati...

Protlu mãnuclliu di apofasi fiscali
Actualitati Monday, 30 June 2025

Bitisearea a FITS 2025

Ediţia 2025 a Festivallui Internaţionalu di Teatru di Sibiu, unâ ditu nai ma mărli andamusi artistiți pi planu mondialu, s-bitisi dumânicâ,...

Bitisearea a FITS 2025

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company