Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

100 di an’i di la Unirea a li Basarabie cu România

Suntu exact 100 di ani di cându, pi 27 marţu 1918, cătră bitisita Primului Polim Mondial, pi fondul a disoluţil’ei/disfaţiril’ei a imperiului ţaristu, Sfatul Ţării, organismul leghislativ din Basarabia, are votată unirea a liştei provincie majoritar românească cu Patria Mamă. Fu primulu actu a li constituire/adârare a statului naţional unitar român, proces care, la bitisita a tut a ţilui an, va sâ si bitisea pri-tru intrarea sum autoritatea Bucureştiului a Bucovinâlei (nord-estu), a Transilvanil’ei (chentru), Banatului, Maramureşului şi Crişanâlei (vestu), aflate, până atumţea, sum stăpânirea/stăpuirea a imperiului habsburgic. Diparte ca sâ hibă euforice, cheremoniile consacrate a Basarabilei au un caracter mai diavrapa/mai curundu evocator şi nu sunt lipsite di tristeţe. Unirea nu ţânu dicât 22 di an’i. Tru veara lu 1940, pri-tru un ultimatum, Moscova a lu Stalin anexăă ahât Basarabia, cât şi nordul a Bucovinâlei, teritorii care aparţân, în prezentu, a ţilor di ma ninte/a fostilor republiţ sovietiţe Moldova şi Ucraina. Sute di m’il’e di basarabean’i si refugiară, atumţea, în România m’icşurată/faptă mai m’ică, alte dzăţ di m’il’e fură deportaţ tru Siberia sau Kazahstan, iar în loculu a lor ocupanţâl’i adusiră colonişti recrutaţ din toate părţâle a Imperiului. Decizia/apofasea adoptată di Sfatul Ţării di la Chişinău fu un gestu politic şi patriotic care faţe tim’ie a elitelor a chirolui şi a tutulor aţel’i care lu înv’isară ca ideal şi au lucrată trâ înfăptuirea a lu” — spune, într-un mesaj, preşedintile Klaus Iohannis. El mai apreciadză/lughurseaşte că actul di aoa şi ună sută di an’i easte şi ună permanentă sursă di inspiraţie trâ necesitatea,ananghea dezvoltaril’ei şi aprofundaril’ei contiinuă a Parteneriatului Strateghic dintră/di anamisa di România şi Republica Moldova. Într-ună declaraţie solemnă, adoptată, ază, în şedinţă comună, senatoril’i şi deputaţâl’i di la Bucureşti afiirmă, tru arada lor, unitatea a popului şi a limbâl’ei română, rolulu avut di nâintaşil’i politiţ şi calea pi care lippseaşte sa imnă oaminil’i politiţ di astăndzâ, pricum şi vrearea comună tra să continuă procesulu di modernizare şi integrare instituţională a Republicâl’ei Moldova tru Uniunea Europeană. Tru alocuţiunea/zburaea lui, preşedintile a Camerâl’ei a Deputaţâlor, social-democratulu Liviu Dragnea, si pronunţăă explicit/saghlame trâ xanaunificare. Him doauă state, ama ună singură ţară maşi, di aform’ia că Basarabia easte România — spuse şi liberalulu Victor Paul Dobre. Şefa Guvernului, Viorica Dăncilă, spus că acoordă ună atenţie ahoria a relaţiilor bilaterale şi proiectilor comune. Viniit la Bucureşti, preşedintile a Leghislativului di la Chişinău, Andrian Candu, sumcundil’ee caracterulu privilegiat a relaţiilor bilaterale, temel’iusite/întemel’iate pi comuniunea di limbă, istorie, cultură şi civilizaţie, şi pledăă/zburâ trâ intensificarea a cooperararil’ei economică. Strănepoata/parnipoata a Regelui Ferdinand, ţel care u feaţe întreagă România tru 1918, Principesa Margareta, Custodile a Coroanâlei, reiterăă/spuse diz nou, tru arada lui, susţânerea/agiutorulu a Casâlei Regală trâ aspiraţiile europeane a Republicâl’ei Moldova.

100 di an’i di la Unirea a li Basarabie cu România
100 di an’i di la Unirea a li Basarabie cu România

, 27.03.2018, 22:18

Suntu exact 100 di ani di cându, pi 27 marţu 1918, cătră bitisita Primului Polim Mondial, pi fondul a disoluţil’ei/disfaţiril’ei a imperiului ţaristu, Sfatul Ţării, organismul leghislativ din Basarabia, are votată unirea a liştei provincie majoritar românească cu Patria Mamă. Fu primulu actu a li constituire/adârare a statului naţional unitar român, proces care, la bitisita a tut a ţilui an, va sâ si bitisea pri-tru intrarea sum autoritatea Bucureştiului a Bucovinâlei (nord-estu), a Transilvanil’ei (chentru), Banatului, Maramureşului şi Crişanâlei (vestu), aflate, până atumţea, sum stăpânirea/stăpuirea a imperiului habsburgic. Diparte ca sâ hibă euforice, cheremoniile consacrate a Basarabilei au un caracter mai diavrapa/mai curundu evocator şi nu sunt lipsite di tristeţe. Unirea nu ţânu dicât 22 di an’i. Tru veara lu 1940, pri-tru un ultimatum, Moscova a lu Stalin anexăă ahât Basarabia, cât şi nordul a Bucovinâlei, teritorii care aparţân, în prezentu, a ţilor di ma ninte/a fostilor republiţ sovietiţe Moldova şi Ucraina. Sute di m’il’e di basarabean’i si refugiară, atumţea, în România m’icşurată/faptă mai m’ică, alte dzăţ di m’il’e fură deportaţ tru Siberia sau Kazahstan, iar în loculu a lor ocupanţâl’i adusiră colonişti recrutaţ din toate părţâle a Imperiului. Decizia/apofasea adoptată di Sfatul Ţării di la Chişinău fu un gestu politic şi patriotic care faţe tim’ie a elitelor a chirolui şi a tutulor aţel’i care lu înv’isară ca ideal şi au lucrată trâ înfăptuirea a lu” — spune, într-un mesaj, preşedintile Klaus Iohannis. El mai apreciadză/lughurseaşte că actul di aoa şi ună sută di an’i easte şi ună permanentă sursă di inspiraţie trâ necesitatea,ananghea dezvoltaril’ei şi aprofundaril’ei contiinuă a Parteneriatului Strateghic dintră/di anamisa di România şi Republica Moldova. Într-ună declaraţie solemnă, adoptată, ază, în şedinţă comună, senatoril’i şi deputaţâl’i di la Bucureşti afiirmă, tru arada lor, unitatea a popului şi a limbâl’ei română, rolulu avut di nâintaşil’i politiţ şi calea pi care lippseaşte sa imnă oaminil’i politiţ di astăndzâ, pricum şi vrearea comună tra să continuă procesulu di modernizare şi integrare instituţională a Republicâl’ei Moldova tru Uniunea Europeană. Tru alocuţiunea/zburaea lui, preşedintile a Camerâl’ei a Deputaţâlor, social-democratulu Liviu Dragnea, si pronunţăă explicit/saghlame trâ xanaunificare. Him doauă state, ama ună singură ţară maşi, di aform’ia că Basarabia easte România — spuse şi liberalulu Victor Paul Dobre. Şefa Guvernului, Viorica Dăncilă, spus că acoordă ună atenţie ahoria a relaţiilor bilaterale şi proiectilor comune. Viniit la Bucureşti, preşedintile a Leghislativului di la Chişinău, Andrian Candu, sumcundil’ee caracterulu privilegiat a relaţiilor bilaterale, temel’iusite/întemel’iate pi comuniunea di limbă, istorie, cultură şi civilizaţie, şi pledăă/zburâ trâ intensificarea a cooperararil’ei economică. Strănepoata/parnipoata a Regelui Ferdinand, ţel care u feaţe întreagă România tru 1918, Principesa Margareta, Custodile a Coroanâlei, reiterăă/spuse diz nou, tru arada lui, susţânerea/agiutorulu a Casâlei Regală trâ aspiraţiile europeane a Republicâl’ei Moldova.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Dzuua Culturãllei Naţionalã 2026
Actualitati Sunday, 18 January 2026

Dzuua Culturãllei Naţionalã 2026

UIdisitu cu unã adeti agiumtã thimelliu, dzuua di 15 di yinaru easti apfusitã trã cultura naționalã, cumu tru România, aşi ş-tru Republica...

Dzuua Culturãllei Naţionalã 2026
Tru Ripublica Elenă – Ciuflicarlli mutã caplu
Actualitati Saturday, 10 January 2026

Tru Ripublica Elenă – Ciuflicarlli mutã caplu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) da hãbari ti cetățeañilli români cari suntu, trecu, şi cã au naeti s’urdinã tru Republica Elenă, tru...

Tru Ripublica Elenă – Ciuflicarlli mutã caplu
68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Actualitati Wednesday, 07 January 2026

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA

Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma...

68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Ilie Bolojan (Foto: presidency.ro)
Actualitati Sunday, 04 January 2026

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela

Premierlu Ilie Bolojan spusi, sâmbătă, că România mutreaşti “cu ãngãtanu” catastisea ditu Venezuela, minduita a Bucureştiului ti aestu...

Reacţiili ditu România ti catandisea di Venezuela
Actualitati Thursday, 01 January 2026

Mesajlu di Anlu Nău a Prezidentului ali României

Prezidentul ali Românie, Nicuşor Dan, dzâsi tu mesajlu di Anlu Nău, că tu 2026 easti di simasie cratlu român s-hibâ cama cu hâiri, ma corectu...

Mesajlu di Anlu Nău a Prezidentului ali României
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Protesti ti alâxearea ali giustiţie

Ñilli di oamiñi inșirâ pi geadei, dzâlili di ma nâpoi, București, ama ș-tu alțâ câsâbadz dit vâsilie – Arad, Cluj, Timișoara, Sibiu,...

Protesti ti alâxearea ali giustiţie
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Adunarea stog ali energhie easti unâ ananghi

România easti activâ tu producția di energhie, ama unâ dit cripărli ți li ari easti xichea di țentri di adunari stog ali energhie artimai....

Adunarea stog ali energhie easti unâ ananghi
Actualitati Saturday, 27 December 2025

Pânâyirlu Gaudeamus, tu bitisitâ

Lucârli psefti ți s-feațirâ pi sțena politicâ inșirâ ma multu tu migdani andicra di mirachea ti culturâ a bucureşteñilor. Aşteptaţ,...

Pânâyirlu Gaudeamus, tu bitisitâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company