Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Pandemia tru România – evoluţie negativă

Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.

Pandemia tru România – evoluţie negativă
Pandemia tru România – evoluţie negativă

, 08.10.2020, 19:11

Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.



Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, feaţi, tu aestâ noimă, ună nauă acllimari la duǹeauă s’tiǹisească normili di viglleari sanitară. El spusi că sistemlu medical nica ţăni keptu/ nica easti tu puteari, ama nu lipseaşti să’lli si bagă zori/ s’hibâ stuhinatu, câţe ari şi personalu medicalu infectatu. Nelu Tătaru feaţi timbihi, tutunăoarâ ti pirclliulu ţi easti tu transportul n’comun ică ti născăntili evenimenti/ adunări – locuri iu s’bâgă oară că regulili sanitari nu suntu tiǹisiti.



“Ma s’tiǹisimu născănti reguli va s’avemu un numiru di cazuri ǹicu, prit ună arăiri comunitară a virslui scădzută”, năpoi adusi aminti ministurlu.



“Ari cadealihea fucurini tru casili/ ţentrili ti auşi, tru casili ti cilimeaǹi, ari cadealihea fucurini tru unităţli sanitari, ari cadealihea fucurini tru ntreprinderi ică agenţă icunomit, ama adi’vă s’videmu di iu nkisescu aţeali fucurini”, spuni Nelu Tătaru.



Anamisa di aţeali ditu soni apofasi ţi s’loară București, ti paradigmă, ti dănăseari arăspăndearea-a infectarillei cu SARS-CoV-2 s’arădăpseaşti borgea ti purtari prusupida aproapea di unitățli di nvițămintu, nica şi ncllidearea a saloaniloru di spectacolu și ti agiocurli cu şcurtica. Hotelurli pot s’bagă measa ti măcari maşi ti muştiradzlli a loru, a deapoa restaurantili numata pot s’aproaki muştiradz năuntru. Tru localitățli tru care rata-a incidenţăllei năstricu 1,5 cazuri covid la ǹillea di bănători fură ncllisi ti dauă stămâǹi restaurantili, cafineadzlli şi cluburli. Criscu numirlu di controali ţi s’facu tu pănăyiruri, n’pâzari şi makinili di transportu ncomunu, nica şi aţea că verificărli suntu fapti di polițiști nviscuţ tu straǹi ţivili.



Ma marli partidu di opoziție, PSD, spuni că borgea ti catandisea epidemiologhică tru cari easti tora România u ari, păn di mardzinâ guvernulu liberalu şi prezidentulu Klaus Iohannis. “Executivlu nu lo apofasili ţi eara ananghi ti dişcllidearea diznău a sculiiloru tru condiţii di sigurlăki, nu cilăstăsi ta s’asiguripsească stocurli di Remdesivir şi nu ancupără ventilatoari ti spitali”, spuni liderlu a suţial-democrațlor, Marcel Ciolacu.



Nica şi apofasea ti ncllidearea-a restaurantiloru şi a barurlor easti cutugursită di PSD, cari aduţi aminti câtu zǹiipsită easti HoReCa di furǹia-a pandemiillei.


“Restricţiili suntu inevitabili tru contextul di tora”, cundille, ama, prezidentulu Klaus Iohannis şi adăvgă: “cu cât va li băgămu tu practico, cama ntrăoară şi va li tiǹisimu aesti apofasi, cu ahâtu cama ntrăoară va s’aibă hăiri şi va s’poatâ s’hibă dănăsiti/ scoasi diznău”.


“Agiumsimu tu ună aradă critică”, feaţi timbihi caplu a statlui, cari feaţi ună cllimari ghenerală ti tiǹiseari borgili ţi li avemu cathi unu/ ti responsabilitati.




Autoru: Corina Cristea


Armanipsearea: Tascu Lala



Roxana Mînzatu şi Nicuşor Dan (Foto: presidency.ro)
Actualitati Tuesday, 31 March 2026

Doi comisari europeañi tu vizitã București

Proiectul european lipseaşti s’aibã tu amprotusa ninti di tuti, oamiñilli, locuri di lucru ghini pãltiti, investiţii tru educaţie, tru...

Doi comisari europeañi tu vizitã București
Foto: Tumisu / pixabay.com
Actualitati Monday, 30 March 2026

România și criza ditu Orientul di Mesi

„România easti tu sigurlâki şi nu easti fuvirsitâ ici directu. Ți cara că aestâ catastisea reghionalâ di sigurlâki ditu Orientul di Mesi...

România și criza ditu Orientul di Mesi
România treaţi la oara di vearã(foto: Mariana Chiriţă/RRI)
Actualitati Saturday, 28 March 2026

România treaţi la oara di vearã

Tru noaptea di 28 cãtã 29-lu di marţu, România treaţi la oara di vearã. Sãhãţli va s’hibã dati ninti cu unã oară, s’clleamã cã oara...

România treaţi la oara di vearã
Прем'єр-міністр Іліє Боложан (фото: gov.ro)
Actualitati Friday, 27 March 2026

Catandisi di criză tru sectorlu a carburanțãloru

Cãtugursitu di sindicati, ama şi di unã parte a mediului di afaceri nica şi di boţli di nãuntrulu a coaliţiillei cvadripartite că amãnã...

Catandisi di criză tru sectorlu a carburanțãloru
Actualitati Sunday, 22 March 2026

Expoziţie ti Brâncuşi ahãrdzitã Berlin

Tru Anlu omagialu Constantin Brâncuși, Berlin s-dişcllisi unã expoziţie retrospectivă ti opera marlui sculptoru. Unã expoziţie retrospectivă...

Expoziţie ti Brâncuşi ahãrdzitã Berlin
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

Prognoza BERD

Banca Evropeanâ ti Reconstrucţie şi Dezvoltari (BERD) alâxi pi scâdeari la 1,2% prognoza di crişteari ali icunumie româneascâ ti 2026,...

Prognoza BERD
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, nai ma marea inflaţie ditu UI

România ari ma largu nai ma marea ratâ a inflațillei ditu UI, cu unâ crișteari a pâhadzlor di 8,5% tu meslu yinaru 2026, anda inflația la...

România, nai ma marea inflaţie ditu UI
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028

România va ș-aspunâ, tu kirolu 11 și 15 di sumedru 2028, literatura şi, di arada, cultura, ca oaspi di tiñie la 80-a ediţie a Pânâyirlui...

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company