Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap

19 an’i di participare nidănăsita/neîntrearuptă a militarilor român’i la misiun’i într-unulu di aţeale mai dificile teatre di operaţii — Afganistan — si bitisi tru week-endul acestu, unăoară cu turnarea în țară a ultimului detașamentu. Easte zborulu di 140 di ţel’i 640 di militari pi care România îl’i mai avea în misiunea NATO ditru aestă țară. Procesulu di retradzire a trupilor a Alianţălei Nordu Atlantică din Afganistan arhiusi tru mesulu mai, după ţi ofiţialil’i NATO decisiră ca toţ militaril’i aliaţ să hibă retrapţâ până pi data di 11 septembrie. Data easte ună simbolică, cu pitriţeare la atentatile ditru 2001, atentate după care Washingtonulu apofăsi să pitreacă primile trupe în Afganistan. Ditru anulu 2002 şi până tora piste 32.000 di militari români proveninda din forţile terestre, aerieane, navale, forţile tră operaţii speciale şi structurile di informaţii militare au participată la misiun’i şi operaţii internaţionale în teatrulu din Afganistan. Armata Română are loată parte la toate ţeale treie misiun’i internaţionale a li coaliţie ditru aestă țară şi fu unulu di aţel’i mai importanţăl’i parteneri a li Armată americană. Proba pi care si veade easte importanţa misiun’ilor încredinţate/date a militarilor român’i, printre care si numirară securitatea bazălei militară di la Kandahar, ama şi misiun’i di cooperare civil-militară. În total, tru aţel’i 19 ani di misiune, 27 di militari a Armatălei Română îşi chirură bana şi aproapea 240 fură plighuiţ/răniţ. Toată aestă perioadă are însimnată ună transformare continuă a li Armată a Româniilei, spune şefulu a Statului Major a li Apărare, gheneral-locotenent Daniel Petrescu: “Avem înviţată foarte multe lecţii în teatrulu di operaţii. Avem înviţată să nă consolidăm capacităţ nale. Fum arada di primile contingente care s-au dislocată în Afganistan, trei operaţii – Enduring Freedom, Resolute Support şi ISAF şi him printre ultimile contingente care părăsim cu capul însus aestu teatru di operaţii.” Cu ună experienţă lungă/îndilungată în teatrulu di operaţii Afganistan, comandantul a Batalionului di protecţie a forţălei Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu declarăă, tru arada a lui: “Nu va agărşescu niţeunăoară momentul când eram ultimulu detaşamentu pi care lu dislocăm din Kandahar spri Bagram, mutriiu spri aeronavă şi vidzuiu că toţ him sănătoşi, după care mi şuţăiu catră bază şi dzâşu: aoa mi-am maturizată tru ahâtea misiun’i şi tru tot aţeluşi chiro mi minduiiu la afgan’i, să lă da Dumnidză puteare să îşi creeadză un stat di dreptu şi să si bucură/hărăsească di libertăţ, aşi cum nă dorim/cum nă avem dor toţ.” Reprezentanțâl’i ONU atrag, ama, atenția asupra a evoluțil’ei gailipsitoare, pi misură ţi trupile aliate si retrag din țară. Pitricutulu special al ONU tră Afganistan transmise a Consiliului di Securitate că are frixe” că ţi easte mai rău mizi tora urmează să v’ină.

Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap
Afganistan: misiune îndeplinită/scoasă cu ghine în cap

, 29.06.2021, 00:37

19 an’i di participare nidănăsita/neîntrearuptă a militarilor român’i la misiun’i într-unulu di aţeale mai dificile teatre di operaţii — Afganistan — si bitisi tru week-endul acestu, unăoară cu turnarea în țară a ultimului detașamentu. Easte zborulu di 140 di ţel’i 640 di militari pi care România îl’i mai avea în misiunea NATO ditru aestă țară. Procesulu di retradzire a trupilor a Alianţălei Nordu Atlantică din Afganistan arhiusi tru mesulu mai, după ţi ofiţialil’i NATO decisiră ca toţ militaril’i aliaţ să hibă retrapţâ până pi data di 11 septembrie. Data easte ună simbolică, cu pitriţeare la atentatile ditru 2001, atentate după care Washingtonulu apofăsi să pitreacă primile trupe în Afganistan. Ditru anulu 2002 şi până tora piste 32.000 di militari români proveninda din forţile terestre, aerieane, navale, forţile tră operaţii speciale şi structurile di informaţii militare au participată la misiun’i şi operaţii internaţionale în teatrulu din Afganistan. Armata Română are loată parte la toate ţeale treie misiun’i internaţionale a li coaliţie ditru aestă țară şi fu unulu di aţel’i mai importanţăl’i parteneri a li Armată americană. Proba pi care si veade easte importanţa misiun’ilor încredinţate/date a militarilor român’i, printre care si numirară securitatea bazălei militară di la Kandahar, ama şi misiun’i di cooperare civil-militară. În total, tru aţel’i 19 ani di misiune, 27 di militari a Armatălei Română îşi chirură bana şi aproapea 240 fură plighuiţ/răniţ. Toată aestă perioadă are însimnată ună transformare continuă a li Armată a Româniilei, spune şefulu a Statului Major a li Apărare, gheneral-locotenent Daniel Petrescu: “Avem înviţată foarte multe lecţii în teatrulu di operaţii. Avem înviţată să nă consolidăm capacităţ nale. Fum arada di primile contingente care s-au dislocată în Afganistan, trei operaţii – Enduring Freedom, Resolute Support şi ISAF şi him printre ultimile contingente care părăsim cu capul însus aestu teatru di operaţii.” Cu ună experienţă lungă/îndilungată în teatrulu di operaţii Afganistan, comandantul a Batalionului di protecţie a forţălei Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu declarăă, tru arada a lui: “Nu va agărşescu niţeunăoară momentul când eram ultimulu detaşamentu pi care lu dislocăm din Kandahar spri Bagram, mutriiu spri aeronavă şi vidzuiu că toţ him sănătoşi, după care mi şuţăiu catră bază şi dzâşu: aoa mi-am maturizată tru ahâtea misiun’i şi tru tot aţeluşi chiro mi minduiiu la afgan’i, să lă da Dumnidză puteare să îşi creeadză un stat di dreptu şi să si bucură/hărăsească di libertăţ, aşi cum nă dorim/cum nă avem dor toţ.” Reprezentanțâl’i ONU atrag, ama, atenția asupra a evoluțil’ei gailipsitoare, pi misură ţi trupile aliate si retrag din țară. Pitricutulu special al ONU tră Afganistan transmise a Consiliului di Securitate că are frixe” că ţi easte mai rău mizi tora urmează să v’ină.


Autor: Corina Cristea


Arnânipsire: Hristu Steriu

HABARI
Actualitati Monday, 03 November 2025

HABARI

Radio România Internaţional yirtuseaşti Dzuua Radioului tru România, 1 di brumaru, cu unã nauă plaftormă trã podcasturi, pi cari puteţ sã u...

HABARI
Foto: Agerpres
Actualitati Monday, 27 October 2025

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi   Pictura Catedralei Națională, spusã cu numa și...

Sãmtusearea picturãllei tu Catedrala Farãllei, nai marea bisearică ortodoxă ditu lumi
Foto: Alexandru Dolea/Radio România
Actualitati Monday, 27 October 2025

Catedrala națională, momentu istoricu

Tru România, embistimeñilli pot s’facã arigeai până viniri la ayiudima a Catedralãllei Naţionalã di București, nica şi tu oarili di...

Catedrala națională, momentu istoricu
Foto: presidency.ro
Actualitati Sunday, 26 October 2025

Summit ivropean Bruxelles

Liderilli a vâsiliiloru membri a bloclui comunitar s-adunarâ, Bruxelles, tu arada a Consiliului Ivropean, iu zburârâ di competitivitatea ali...

Summit ivropean Bruxelles
Actualitati Sunday, 26 October 2025

Comisarlu ivropean ti migrație, București

Comisarlu ivropean ti emburlâkea di nuntru şi migraţie, Magnus Brunner, ți easti tu unâ vizitâ Bucureşti, alâvdă România ti lucurlu a llei...

Comisarlu ivropean ti migrație, București
Actualitati Saturday, 25 October 2025

Pruvidearea a FMI mutrindalui icunumia ali Românie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) alâxi, cu unâ crișteari ñicâ, pruvidearea icunomicâ globalâ, la 3,2% ti estanu. Experţâlli a Fondului...

Pruvidearea a FMI mutrindalui icunumia ali Românie
Actualitati Saturday, 25 October 2025

Kivernisea – 100 di dzâli di lucru

La ancllidearea a 100 di dzâli di anda u lo kivernisea, premierlu român scoasi tu migdani isapea a misurilor bâgati tu practico, angricândalui ma...

Kivernisea – 100 di dzâli di lucru
Actualitati Wednesday, 22 October 2025

Academia Românã – Sesiuni di comunicãri ştiinţifiţi- 100 di añi di la purtarea Armãñiloru ditu Cadrilateru tu Dobrugea

Academia Românã, deadunu cu Societatea di Culturã Macedo-Românã ãndreapsi adzã 22-li di brumaru 2025, unā sesiuni di comunicãri...

Academia Românã – Sesiuni di comunicãri ştiinţifiţi- 100 di añi di la purtarea Armãñiloru ditu Cadrilateru tu Dobrugea

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company