Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Apofasi mutrinda păradzlli europeñi

Păradzlli europeni așteaptă s’hibă ufilisiţ, după ţi Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’da izini ti accesarea a unui împrumut tru valoare di aproapea 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Redresare şi Rezilienţă. Ma multu di 29 di miliardi di euro, dit cari cama di 14 miliardi grant și aproapea 15 miliardi împrumut, va s’hibă la dispoziția ali Românie pritu Planlu Național di Redresare și Reziliență.

Apofasi mutrinda păradzlli europeñi
Apofasi mutrinda păradzlli europeñi

, 23.12.2021, 19:22

Păradzlli europeni așteaptă s’hibă ufilisiţ, după ţi Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’da izini ti accesarea a unui împrumut tru valoare di aproapea 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Redresare şi Rezilienţă. Ma multu di 29 di miliardi di euro, dit cari cama di 14 miliardi grant și aproapea 15 miliardi împrumut, va s’hibă la dispoziția ali Românie pritu Planlu Național di Redresare și Reziliență.



Tru aestă ditu soni vizită ţi u feaţi Bruxelles, premierlu Nicolae Ciucă avu muabeti cu oficialii europeni ti turlia practic tru cari aestu plan naţional ndrupătu dit fonduri europene va s’agiungă realitate. Nicolae Ciucă dimăndă, Bruxelles, că guvernul va s’ndreagă, tu şcurtu kiro, ună structură cari s’monitorizeadză, s’coordoneadză şi s’verifică turlia tru cari va s’lucreadză cu aestă hălati europeană. Uidisitu cu Ministerlu a Finanților, împrumutlu di la Comisia Europeană ari trei destinaţii majori. Easti zborlu di finanţarea reformilor pruvidzute tru Planlu Naţional di Redresare, anvălearea a deficitlui bugetlui di stat şi refinanţarea a borgillei publică guvernamentală.



Păradzlli va s’hibă daţ tru 10 rati, până la 31 di andreu 2026, tu oara a tiñisearillei obiectivili loati borgi di România şi a dizvărtearillei investiţiilor asociati împrumutlui. Cathi viramentu, inclusiv prefinanţarea, s’da tru condiţii avantajoasi, la nivelu a custuserlor Comisiillei Europene. Rambursarea a împrumutlui va s’facă tru yinitorlli 30 di ani, tru rati isa, cu ună perioadă di graţie di 10 añi.



Voi să ştibă româñilli ţi s’faţi cu împrumuturli ţi li lomu; minduescu că au aestu ndreptu barimu şi tră faptul că elli va s’ndrupască turnarea-a lor. Io va s’facu tutu ţi ţăni di mini căţe cathi unu euro loat împrumut s’hibă băgatu tru lucru şi s’agiută ti dizvultarea-a văsiliillei şi ti ună bană ma bună a oamiñilorˮ, sumlinie ministrul a Finanţilor, Adrian Câciu.



Di altă parte, Comisia Europeană pripusi trei năi taxi tru bloclu comunitar. Aesti, deapoa tu kirolu a yinitoariloru dekenii, s’da izini ti turnarea a fondurlor adunati di UE tra s’finanţeadză componenta di granturi a NextGenerationEU, pachetă di redresari economică a Uniunillei ahărdzită ti agiutarea a statilor membri zñiipsiti di pandemia di coronavirus. Prota taxă ari la thimelliu veniturli ţi yinu ditu darea-loarea-a certificatilor di emisii. A daua misură ari la thimelliu resursili generate di mecanismul pripus ali UE di ajustari la sinuru a emisiilor di dioxid di carbon. Comisia pripuni alocarea cătră bugetlu a UE a 75% dit veniturli generate di aestu mecanism di ajustare la sinuru a emisiilor di dioxid di carbon.



A treia taxă s’ndrupaşti pe cota dit profiturli reziduali a ntreprinderlor multinaţionali cari va s’hibă realocate statilor membri ale UE pi thimellilu a recentului acordu OCDI mutrinda realocarea a ndrepturlor di impozitari. Tru kirolu 2026-2030, s’estimeadză că aesti năi sursi di venituri va s’aducă un total di până la 17 miliardi euro cathi anu tră bugetlu ali UE.



Autor: Leyla Cheamil


Armânipsearia: Taşcu Lala




·







studenti sursa foto pixabay com@marcela net
Actualitati Wednesday, 01 October 2025

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar

Nãulu an universitar ahurhi tru România cu mutarea capu a studențloru andreapti București și tru aproapea tuti cunãkili universitari ditu...

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar
Conferinta de presa Ursula von der Leyen si Nicusor Dan foto presidency ro
Actualitati Wednesday, 24 September 2025

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ

Prezidenta ali Comisii Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, fu luni tu Românie, tu arada a unâllei voltâ ți şi pripusi ta s-andrupascâ UI ti...

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ
foto:fb. mapn.ro
Actualitati Saturday, 06 September 2025

„Concordia 25”

Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.Exerciţilu...

„Concordia 25”
Премєр-міністр Іліє Боложан
Actualitati Saturday, 06 September 2025

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român...

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Actualitati Wednesday, 03 September 2025

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști

S-ancllid 70 di ani di la moartea a marilui compozitor George Enescu, iara ediţia di estanu a festivallui internaţional ți âlli poartâ numa va...

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea
Actualitati Monday, 25 August 2025

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari

București dusirâ ninti moabețli ti misurli fiscali bâgati tu daua pachetâ ti scâdearea a exichillei di buget, ti cari Chivernisea ș-lo borgea...

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari
Actualitati Monday, 25 August 2025

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

România agiumsi vâsilie membrâ cu acutotalui ndrepturi tu aestu spațiu di libirâ urdinari ditu duñeauâ la 1 di yinaru 2025, dupâ ți...

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company