Trei sţenarii tră dalga ţinţi
Specialiștilli ditu România suntu di păreari că dalga ţinţi a pandemiilei, ţi u aduţi lumakea Omicron, poati s’hibă dominantă tru văsilie ditu yinaru. Evoluţia potenţială tru trimestrul ntăñi ditu anlu ţi yini spuni că kipita-a dalgăllei Omicron poati s’agiungă tru 31 di dzăli ditu oara tru cari rata naţională a infectărlor năstreaţi un proţentu, andicra di 52 di dzăli cât fu tru cazlu a dalgăllei Delta. Yeaturlu Adriana Pistol, directorlu a Centrului Naţional di Viglleari şi Control al Lăngorloru Transmisibile, prezentă trei sţenarii di impactu ti sistemlu sanitar tru cadrul a dalgăllei ţinţi – optimist, mediu şi pesimist.
Leyla Cheamil, 30.12.2021, 18:28
Specialiștilli ditu România suntu di păreari că dalga ţinţi a pandemiilei, ţi u aduţi lumakea Omicron, poati s’hibă dominantă tru văsilie ditu yinaru. Evoluţia potenţială tru trimestrul ntăñi ditu anlu ţi yini spuni că kipita-a dalgăllei Omicron poati s’agiungă tru 31 di dzăli ditu oara tru cari rata naţională a infectărlor năstreaţi un proţentu, andicra di 52 di dzăli cât fu tru cazlu a dalgăllei Delta. Yeaturlu Adriana Pistol, directorlu a Centrului Naţional di Viglleari şi Control al Lăngorloru Transmisibile, prezentă trei sţenarii di impactu ti sistemlu sanitar tru cadrul a dalgăllei ţinţi – optimist, mediu şi pesimist.
Uidisitu cu aesta, tru cazlu nai ma sertu, ti 27 di dzăli va s’hibă mplini aţeali 25.000 di apaturi disponibile tră pacienţălli COVID. Tutunăoară, tru sţenariul nai ma pesimistu, 1.500 di apaturi ATI va s’hibă acăţati ti 20 dzăli. Yeaturlu Adriana Pistol lugurseaşti că, tru perspectiva dalgăllei pandemică ţi u aduţi varianta OMICRON, ari ndauă vulnerabilităţ: 60% ditu populaţia cu ilikia di pisti 65 di añi şi ditu aţea cu lăngori croniţi nu easti vaccinată și maş 25% ditu vaccinaţ au şi doza booster.
Ună altă vulnearabilitati easti amănarea ti adoptarea a legislaţiillei mutrinda băgarea tu practico a certificatlui electronic COVID, cari putea s’limiteadză arăspândearea a lăngoarillei. Tutunăoară, nu ari instrumenti di control ti arăspândearea a lăngoarillei tru ţi mutreaşti persoanili cari yinu ditu văsiliili afectate di Omicron. Dinintea-a perspectivăllei a ţinţillei dalgă al pandemiillei, premierlu Nicolae Ciucă dimăndă ma multi misuri, ntră cari ună ma bună informari a populaţiillei, testari extinsă şi darea curayiu ti vaccinari.
La nivelu a Ministerlui ti Sănătati va s’hibă thimilliusită ună parei di managementu a informaţiilor operativi tru sănătati cari s’aibă rol di coordonare a resursilor, acţiunilor şi informaţiilor medicale. Va u tindemu capacitatea di testari şi va s’dămu simasie ti asistenţa medicală ambulatorieˮ.
Tu arada a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, feaţi ma multi urminii, ntră cari vaccinarea, tiñisearea a misurilor di distanțare, creastirea a capacitatillei di testari: Ndrupăscu ş-mini, şi tuţi colegañillii a mei că vaccinarea ambudyiuseaşti forma severe şi decesile. Easti vitală tiñisearea-a misurilor di distanţare, igienă personală şi portul corectu a prusupidăllei. Testarea easti unu lucru di simasie, îlli dămu curayiu tru tuti turliili, ică zburămu ti persoane simptomatiţi ică contacţălli, ică di testarea voluntară. Easti importantă muabetea iruşi cu yeaturlu di familie tru cazlu a iţi simptome cari pot să spună că ari aestă lăngoariˮ.
Ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, nica feaţi urminie triajlu cafi dzuuă a lucrătorlor, orgañizarea a programlui di lucru decalat tră s’nu sfacă călbălăki tu spaţiili comune şi mijloacili di transport, darea curayiu ti lucărlu acasă ică telelucărlu, tru aestu kiro.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
