Guvernul a aprobat Bugetul pe 2023

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat sunt în aceste zile în dezbătare în Parlamentul de la București, după ce au fost adoptate de Guvern. Finanţele statului se bazează anul viitor pe o creştere economică de 2,8% şi o creştere de venituri de 14% care, la rândul ei, se bazează pe expansiunea PIB-ului. Deficitul bugetar este prognozat să crească cu aproape 4,4% din PIB. Principala noutate este creşterea la 2,5% a bugetului apărării. Proiectul va permite şi majorarea pensiilor cu 12,5%, un salariu minim pe economie de 3.000 de lei (cca.610 euro) şi acordarea unui ajutor financiar celor cu pensii de până la 3.000 de lei. 

Ministrul de finanţe, Adrian Câciu, a anunţat care ministere au primit mai mulţi bani şi care mai puţini. "Instituţii care au alocări mai mari faţă de anul 2022, avem Ministerul Agriculturii 25,2 miliarde de lei (5,1 miliarde euro), Ministerul Afacerilor Interne 25,5 miliarde de lei, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului 4 miliarde de lei (0,8 miliarde euro), Ministerul Apărării 35,2 miliarde de lei (7,1 miliarde euro), Ministerul Cercetării 3,2 miliarde de lei (0,65 miliarde euro), Ministerul Culturii 1,2 miliarde de lei (0,2 miliarde euro), Ministerul Dezvoltării 13,6 miliarde de lei (2,7 miliarde euro), având în vedere şi implementarea programelor naţionale finanţate de la bugetul de stat. Ministerul Familiei 620,7 milioane de lei (126 milioane euro), Ministerul Educaţiei, cu o anvelopă totală de 37 de miliarde de lei (7,5 miliarde euro). Educaţia, ca acţiune, primeşte 3,2% din PIB. Ministere care, într-adevăr, au reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea un buget de 3 miliarde de lei (0,6 miliarde euro) şi Ministerul Muncii, care va avea o reducere de 4% a bugetului. La Ministerul Justiţiei, unde la fel apare o reducere importantă, aparentă, de 51%, respectiv un buget de doar 2,9 miliarde de lei (0,59 miliarde euro). Acest lucru se datorează intrării în vigoare a unei noi legi privind salarizarea magistraţilor, care prevede ca salarizarea să nu se mai facă de Ministerul Public şi să se facă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." 

Consiliul Fiscal, al cărui aviz e doar consultativ, avertizează asupra excesului de optimism din proiectul de buget. Pe scurt, Guvernul ar conta pe venituri mai mari de peste 11 miliarde de lei (2,2 miliarde euro), când ar urma să colecteze cu aproape 2,5 miliarde lei ( 0,5 miliarde euro) mai puţin. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, în loc de 4,4% din PIB, cât e ţinta Executivului, Consiliul crede că e de aşteptat un deficit în jurul a 5,7%. În fine, instituţia spune că Guvernul pare să fi uitat să ţină cont de cheltuielile cu cofinanţarea proiectelor europene, de creşterea investiţiilor în apărare sau de împrumuturile prin PNRR. Un reproş similiar a făcut şi Uniunea Consiliilor Judeţene - Guvernul nu alocă suficienţi bani pentru cofinanţarea proiectelor europene nerambursabile şi a proiectelor locale de investiţii, care riscă să fie astfel blocate.