Chiftele, pârjoale şi hamburgeri
În urmă cu câteva zile, mai precis marţi, 28 mai, americanii au marcat Ziua Naţională a Burgerului.
Ștefan Baciu, 31.05.2024, 15:00
În urmă cu câteva zile, mai precis marţi, 28 mai, americanii au marcat Ziua Naţională a Burgerului. A devenit popular şi în România, unde, fie că i se spune burger, hamburger sau cheeseburger, a devenit vedeta restaurantelor de tip fast-food, fiind consumat, de obicei, cu cartofi prăjiţi. Potrivit unei aplicaţii de livrare a mâncării, în România se comandă peste 15 burgeri pe minut.
În 2023, românii au comandat prin intermediul acestei aplicaţii peste 8 milioane de burgeri, România fiind astfel ţara cu cele mai multe comenzi de burgeri din regiunea Europei de Sud-Est şi pe locul 4 la nivel global, din cele 23 de ţări în care operează platforma. Cei mai mulţi burgeri au fost comandaţi anul trecut în Bucureşti, Constanţa şi Cluj-Napoca, Iaşi şi Braşov, adică în mari oraşe ale României.
Pe lângă burgeri, România a adoptat din Serbia un preparat numit pleşcaviţa, care se bucură de asemenea, de popularitate, fiind preparat însă şi cu carne de porc.
Chiar dacă sunt serios concurate de hamburger, chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Dacă sunt rotunde sunt numite chiftele, dacă mai sunt şi mici ca dimensiune atunci sunt alintate spunându-li-se chifteluţe, iar dacă sunt aplatizate şi alungite, atunci sunt numite pârjoale. Denumirea provine din limba turcă, „köfte”, însă, spre deosebire de Turcia unde conţin carne de miel, oaie sau vită, în spaţiul românesc chiftelele au în compoziţie carne de porc sau chiar de peşte, în special în zona dunăreană şi a Deltei Dunării.
Un preparat specific Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a “lega” acest amestec. Amestecul se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste pârjoale cu adevărat moldoveneşti se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de cartofi.
