Chiftele şi hamburgeri

În această săptămână, mai precis marţi, 28 mai, a fost marcată Ziua Internaţională a burgerului, un preparat care a devenit popular şi în România şi care este, putem spune, vârful de lance al restaurantelor de tip fast-food.

Ștefan Baciu, 01.06.2019, 14:04

În această săptămână, mai precis
marţi, 28 mai, a fost marcată Ziua Internaţională a burgerului, un preparat
care a devenit popular şi în România şi care este, putem spune, vârful de lance
al restaurantelor de tip fast-food, fiind consumat, de obicei, cu cartofi
prăjiţi. Deşi este considerat un preparat specific bucătăriei americane, se
pare că îşi are originile în Europa, mai exact în oraşul german Hamburg, de
unde şi numele de hamburger. Pe măsura creşterii emigraţiei germane, în Statele
Unite au apărut în a doua jumătate a secolului al 19-lea restaurante care
ofereau o friptură de vită în stilul Hamburg. Pe lângă burger, partea de vest
a României, mai precis Banatul, a importat din Serbia un preparat comparabil de
hamburgerul, care se bucură de asemenea, de popularitate, fiind preparat însă
şi cu carne de porc.

Chiar dacă sunt serios concurate în ultimii 25 de
ani, chiftelele rămân în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt
preparate din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau
alungită şi sunt prăjite în grăsime, în tigaie sau ceaun. Dacă sunt rotunde
sunt numite chiftele, dacă mai sunt şi mici ca dimensiune atunci sunt alintate
spunându-li-se chifteluţe, iar dacă sunt aplatizate şi alungite, atunci sunt
numite pârjoale. Denumirea provine din limba turcă, köfte,
însă, spre deosebire de Turcia unde conţin carne de miel, oaie sau vită, în
spaţiul românesc chiftelele au în compoziţie carne de porc sau chiar de peşte,
în special în zona dunăreană şi a Deltei Dunării.

Chifteluţele din carne de porc sunt uşor de
preparat. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de câteva felii de pâine, de
un ou, de o căpăţână de usturoi, de o legătură de pătrunjel şi una de mărar, de
făină, ulei, piper şi sare. Feliile de pâine se înmoaie în apă şi apoi sunt
stoarse, după care le trecem prin maşina de tocat împreună cu carnea. Curăţăm
şi pisăm usturoiul, după care îl amestecăm cu carnea tocată, cu pâinea, cu un
ou crud şi cu verdeaţa, tocată mărunt. Condimentăm cu piper şi adăugăm sare
după gust. După omogenizarea compoziţiei, cu mâna udă modelăm chifteluţe
rotunde pe care le rostogolim prin făină şi apoi le prăjim în ulei, la foc
iute. Pot fi servite ca aperitiv, pe un platou cu găstări calde sau reci.
Atunci când sunt pregătite cu sos, pot fi servite ca fel principal împreună cu
piure de cartofi.

Există diferenţe între regiunile României în
privinţa ingredientelor. De exemplu, în Transilvania este folosit tarhonul, iar
usturoiul este înlocuit de ceapă. De asemenea, în compoziţie sunt adăugaţi
cartofi raşi. Aceste chiftele pot fi pregătite în cuptor, într-o tavă în care
turnăm smântână şi în care presărăm spre final tarhon mărunţit.