La Lăsata Secului
Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, este Lăsata Secului sau Lasatul Secului, o dată care marchează intrarea în postul Crăciunului. Acest moment este marcat printr-o reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie să îi viziteze pe naşi. Există multe obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 13.11.2026, 17:00
La sfârşitul acestei săptămâni începe postul Crăciunului, eveniment marcat cu o zi înainte de către creştinii ortodocşi prin reuniuni de familie, la masa de Lăsata Secului. Există multe obiceiuri şi superstiţii legate de intrarea în postul Crăciunului. Conform tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele mai în vârstă, iar finii trebuie să îi viziteze pe naşi, iar masa la care se aşează gazdele şi musafirii trebuie să fie bogată, cu aperitive, ciorbă, preparate din carne, sarmale, friptură de pasăre, plăcinte cu bânză, dovleac şi mere.
Un obicei este acela ca, de Lăsata Secului, oalele din casă să fie puse cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Un alt obicei este ca, de Lăsata Secului, să fie împărţite turte din mălai, pentru pomenirea celor morţi. Se mai fac turte şi colaci din făină de grâu, amestecată cu apă şi cu drojdie de bere, frământată, coca fiind lăsată la dospit înainte de a fi porţionată şi modelată în formele dorite.
În zona Bărăganului, pe masa de Lăsata Secului se pune o carafă cu vin nou, alături de friptură şi de sarmale. De asemenea, la început trebuie servită ţuica din noua recoltă, dar nu înainte de a gusta din pâinea coaptă în casă, ca simbol al ospitalităţii gazdei. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. La alcătuirea meniului se ţine cont de preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile gastronomice locale şi regionale. În Transilvania şi în Maramureş sunt multe preparate cu carne de porc. În toate regiunile României, pe masa de Lăsata Secului ar trebui să fie sarmale. În mod obişnuit, se fac cu carne de porc însă, de Lăsata Secului, mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre deoarece există superstiţia că în acest fel pot fi evitate cheltuielile neprevăzute. Un alt obicei este acela de a pregăti o friptură de găină, la cuptor. Aceasta trebuie adusă pe o tavă, dar şi în acest caz este o superstiţie. După ce este porţionată, cei de la masă vor şti dacă va fi o iarnă grea sau o iarnă uşoară. Astfel, dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea, iar dacă pieptul nu are grăsime, atunci iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
Există o soluţie pentru a gusta şi carne de porc, şi de pasăre, ba chiar şi de vită, iar aceasta ar fi sarmalele în cuib, specifice Bucovinei. Sunt 5 sarmale cu umpluturi diferite, cu carne de porc, de viţel, de miel, de pui sau de gâscă şi cu ciuperci. Aceste sarmale diferite sunt puse, câte una din fiecare, într-o foaie de varză, de dimensiune mai mare şi obţinem aşa-numitul cuib. Foaia de varză se strânge ca o sarma uriaşă şi se pune într-un vas, la baza căruia punem şi nişte varză tocată. Printre sarmale se pun crenguţe de cimbru. Cuiburile de sărmăluţe se pun la fiert în apă în care am adăugat bulion sau suc de roşii, după care se lasă la cuptor, ca să scadă. Pot fi servite cu smântână şi cu mămăligă, alături de un pahar de vin.
