Mâncăruri de post

În postul Crăciunului, care a început în 15 noiembrie şi se va încheia la 24 decembrie, sunt pregătite, conform tradiţiei, mâncăruri din legume, fără carne şi fără adaosuri de produse lactate.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 19.11.2021, 17:36

În postul Crăciunului, care a început în 15 noiembrie şi se va încheia la 24 decembrie,
sunt pregătite, conform tradiţiei, mâncăruri din legume, fără carne şi fără adaosuri de produse
lactate. În continuare, vă prezentăm câteva reţete ale
unor mâncăruri de post, a căror preparare nu necesită mult timp.

Mâncărurile de cartofi, de
fasole sau cu varză murată sunt specifice pentru postul Crăciunului. Ciupercile
sunt, de asemenea, recomandate în perioada postului, deoarece înlocuiesc cu succes carnea. Sarmalele reprezintă una dintre mâncărurile pregătite
cu ocazia Crăciunului, iar atunci când nu conţin carne pot fi consumate şi de cei care ţin post.

Avem nevoie de o varză acră
de două ceşti de orez, de câteva cepe, de doi morcovi, de ulei, bulion, cimbru,
piper boabe şi piper măcinat, două foi de dafin şi sare. Ceapa, tăiată subţire,
trebuie călită în ulei, după care se adaugă
orezul, spălat în mai multe ape şi apoi scurs de apă, precum şi morcovii, daţi
pe răzătoare. În umplutură se mai pot adăuga fie ciuperci, tocate mărunt,
fie fructe uscate precum stafide şi prune, tocate mărunt. După ce s-au incins
bine, se adaugă bulion, piper măcinat şi sare după gust şi se omogenizează.

Varza murată trebuie desfăcută cu
grijă, foaie cu foaie. După ce au fost spălate bine în apă rece, foilor de
varză le sunt îndepărtate nervurile pentru a putea rulate apoi cu umplutura.
După aşezarea sarmalelor în cratiţă, se toarnă puţină apă clocotită, se
amestecă cu o lingură de bulion, se pun câteva boabe de piper şi o crenguţă de
cimbru, apoi se acoperă cu varză tocată. Cratiţa trebuie lăsată în cuptor, la
foc potrivit pentru circa 45 de minute, până când varza şi
sarmalele de la suprafaţăîncep să se
rumenească.

Înainte
de răspândirea cartofului, porumbului, a fasolei şi a roşiilor în spaţiul
europen, în principatele române pentru garnituri erau folosite cereale precum
meiul şi grâul, dar şi fructe precum gutuile şi prunele. Gutuile au avantajul
că rezistă vreme îndelungată după recoltare, iar prunele, după un proces de
afumare, pot fi păstrate , de asemenea, vreme îndelungată. În Muntenia , o mâncare specifică este cea de gutui, cu sau fără carne.
Pentru reţeta de post, fără carne, avem nevoie de câteva gutui, de câteva
linguri de zahăr, de o lingură de făină şi de puţin ulei. După ce au fost
spălate, gutuile trebuie feliate sau transformate în cubuleţe şi puse apoi la
călit în puţin ulei, amestecând cu grijă pentru ca să nu se lipească sau să nu
se sfărâme. Când bucăţile de gutui încep să se rumenească, le înăbuşim în
puţină apă, cât să le acopere. După câteva minute, peste gutui se toarnă puţin
zahăr caramelizat şi se omogenizează. Într-o variantă mai rapidă, zahărul se
poate turna direct peste gutui, pentru a schimba gustul uşor acrişor al
gutuilor. De asemenea, se mai poate adăuga o lingură de făină, care are rolul
de a mai îngroşa sosul. Această mâncare se poate servi caldă sau rece.