Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 03.01.2020, 13:17

Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi
din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare
comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă
şi influenţa bucătăriei româneşti.

În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a
ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se
fac diverse combinaţii. Un preparat
specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul
fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert
în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei
încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu
lipsesc din nicio gospodărie.

Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca
pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează
bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare
făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate
lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este
obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la
Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul
fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute
cu gem.

Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat
cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa,
cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de
a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând
credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi
de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean).
Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este
că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare
de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele
de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu
rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de
piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se
dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri,
iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu
salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor
lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat
în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi
colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
proţap şi chifteluţele din peşte