Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 07.01.2017, 12:33

Comunităţile de ruşi
lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână
Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice,
care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge
la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac
diverse combinaţii. Un preparat specific
îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate
în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia.
După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu
puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din
nicio gospodărie.

Tradiţia cere ca pe
masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de
mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este
”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De
asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau
peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un
lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că
astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale
ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind
îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.

Pentru sârbii din
Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi
cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an
să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se
pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor
avea noroc tot anul.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean),
lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Nu
lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau
chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
proţap şi chifteluţele din peşte.