Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi
În comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România este sărbătorit, în aceste zile, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.
Ștefan Baciu, 09.01.2026, 15:14
Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. La Jurilovca, felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte.
Tot în comunitățile de ruși lipoveni se pregătește o piftie specială, numită haladeț, care se serveşte cu hrean. Deosebirea faţă de piftia preparată în bucătăria tradiţională românească este că, la cea a ruşilor lipoveni, nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare de porc, precum şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două … trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat. Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean.
Pe masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş se pun, conform tradiției, nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
O altă semnificație a lanțului este că simbolizează legarea gurii fiarelor sălbatice pentru a nu ataca turmele de animale trimise la munte odată cu venirea primăverii. Meniul din ajunul Crăciunului la ucrainenii de rit vechi din Caraş-Severin cuprinde nu mai puţin de 12 feluri de preparate culinare, acestea având o însemnătate strict religioasă explicată prin numărul apostolilor lui Iisus. Femeile ucrainene prepară cu această ocazie ‘pyrohy’ sau ‘varenyk’, ceea ce înseamnă colţunaşi îndesaţi cu varza acră, cartofi sau gem, ‘holubtsi’, adică sarmale de pasat, ciuperci cu usturoi ori cu rântaş, peşte, ardei copţi, fasole verde, cartofi natur sau fierţi în coajă.
Sârbii din Banat întâmpină Crăciunul cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca Noul An să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede care vor purta noroc celor care le vor găsi.
