Plăcinta de Runc, marcă înregistrată
La Runcu Salvei, în judeţul Bistriţa Năsăud există o plăcintă cu brânză care se pregăteşte numai şi numai aici.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 20.09.2019, 16:47
Preparatele tradiţionale au, uneori, nu numai o denumire de origine, ci şi un certificat. La Runcu Salvei, în judeţul Bistriţa Năsăud există o plăcintă cu brânză care se pregăteşte numai şi numai aici, ca urmare a unui demers al Primăriei fiind înregistrată la Oficiul de Standarde, Invenţii şi Mărci, OSIM. Plăcinta de Runc arată ca o ruladă sau, dacă doriţi, ca un cozonac şi are şi o poveste. Se spune că o femeie din sat pregătea bucatele pentru o nuntă şi, pentru că îi mai rămăsese aluat şi brânză, le-ar fi folosit, rezultând astfel plăcinta de Runc, actuala marcă înregistrată. De atunci, toate femeile din sat au început să prepare această plăcintă pe care vizitatorii o pot degusta la toate sărbătorile din sat.
Pentru această plăcintă avem nevoie de făină, brânză de vacă şi brânză de oaie, două – trei ouă, drojdie şi praf de copt. Prepararea este simplă. În făina pe care o vom frământa se face, la mijloc, o groapă în care se pregăteşte plămădeală, cum se spune prin partea locului. Aceasta înseamnă că se pun ouăle, drojdia şi puţin zahăr, apoi se frământă făina, cu apă şi se lasă la dospit.
Separat se pregăteşte umplutura. Se fărâmiţează brânza de vacă, la fel procedăm şi cu brânza de oaie, o brânză usturoaie pentru că este puţin iute şi pişcă pe limbă. Amestecăm brânza cu puţin praf de copt. După ce a dospit, întindem aluatul care trebuie să nu fie mai gros de un deget, întindem umplutura deasupra, după care se rulează şi se pune într-o tavă unsă cu puţin ulei. Se lasă la dospit pentru circa un sfert de oră, apoi se bagă în cuptor, la copt. Se taie în felii precum cozonacul şi se serveşte caldă sau rece, ca aperitiv.
Plăcinte asemănătoare se pregătesc şi ceva mai spre sud, în Munţii Apuseni. Acolo întâlnim plăcintele moţeşti care au ca umplutură tot brânză, de cele mai multe ori sărată, dar care se obţine din două foi de plăcintă între care se pune umplutura, după care se coace pe plită. Un preparat asemănător există în fosta localitate minieră Samobor din Croaţia. Arată ca o tartă umplută cu brânză sărată, în amestec cu alune de pădure sau cu legume, fiind inclusă în anul 2007 în patrimoniul cultural imaterial.
