Preparate de Paşte
Credincioşii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele catolic.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 26.04.2019, 14:27
Credincioşii ortodocşi se
pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.
Există
asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.
În România,
obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.
Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.
Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
mărunt.
Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.
