Făgăraş

Astăzi vă invităm în chiar centrul geografic al României, la Făgăraş. Municipiul Făgăraș se află în judeţul Braşov, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munților Făgăraș.

Ana-Maria Cononovici, 04.11.2023, 09:00

Astăzi vă invităm în chiar centrul
geografic al României, la Făgăraş. Municipiul Făgăraș se află în judeţul
Braşov, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului
Olt, la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic, orașul Făgăraș
este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și
importante zone geografice și etno-culturale din România.

Turistul ajuns aici poate porni în
drumeţie în Munţii Făgărş, dar din primăvară şi până toamna târziu se poate
aventura şi pe Transfăgărășan, celebra șosea, care leagă Transilvania de
Muntenia și măsoară 151 de kilometri, putând fi o adevărată destinație de
vacanță în sine. Pornind de lângă
Cârțișoara, Transfăgărăşanul intră pe Valea Bâlii și străbate zonele turistice
Bâlea Glăjărie, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac – Capra. Un punct de atracție este
tunelul de 887 de metri, care leagă zona Capra de căldarea glaciară Bâlea.

Chiar în centrul municipiului Făgăraș, se
găseşte Cetatea Făgăraşului. Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații
de pământ și lemn din secolul al XII-lea, întărită apoi în 1526,de Ștefan Mailat,
fiu al unui boier din regiune, devenit voievod al Transilvaniei.

Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării
Făgărașului, ne-a condus paşii prin cetate.

Oferim un
circuit de vizitare care prezintă istoria Țării Făgărașului, etnografia zonei Făgărașului.
Avem săli multifuncționale amenajate în stilul perioadei medievale și ceea ce
numim noi Sala tronului sau Marele Palat, cum era numit în secolul al 17-lea. Prima
dată vizitatorul intră pe un pod de lemn, traversează șanțul de apărare care
înconjoară cetatea, intră în curtea exterioară a cetății și poate vedea atât
drumul de stradă, cât și bastioanele unde odinioară se obținea pulbere pentru
armamentul cetății. Apoi se vede Turnul temniței, numit așa pentru că în
secolul 16-17 a fost temniţă medievală, iar la etajul al doilea avem prezentată
o scurtă istorie a rezistenței și o contribuție a femeilor în mișcarea de
rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș. Apoi intră într-o curte interioară
foarte frumoasă, în mijlocul cărei a fost reamenajată fântâna, așa cum era în
secolul al 17-lea, pentru ca, urcând scările cele mari ale acestei cetăți, să
intre pe un circuit de vizitare de la etajul 1 care cuprinde 25 de încăperi și
în care noi prezentăm istoria zonei, începând cu primele descoperiri arheologice
de acum aproape 4000 de ani din așezări din Țara Făgărașului.

Avem o prezentare
a istoriei orașului nostru, a istoriei economice, începând cu breslele care au
activat aici, un număr de 20 de bresle, cu atelierele de glăjărie (sticlărie -
n.r.) din zonă, cele de la Porumbacu, cele mai cunoscute, de la Arpașul de Sus.
Firește, avem prezentată o etnografie a zonei, o zonă extrem de bogată în port
popular, în obiceiuri și în tradiții. Iar în Sala Dietei, numită așa pentru că
Dieta Transilvaniei și-a ținut ședințele aici, în Sala Dietei avem o reconstituire
de epocă impresionantă, unde am pus o replică a unui mecanism de tortură, adus
în cetatea noastră de către austrieci puțin după 1700. În apropierea acestei
săli, odinioară era dormitorul principesei, Casa Doamnei se numește inventarele
cetății, din secolul 17, o îmbinare
între reconstituire și bunuri culturale originale din secolul 17. Ieșim de pe
circuitul expoziţional şi mergem în ceea ce am numit noi astăzi Sala Tronului
sau Marele Palat, 4 săli multifuncționale, amenajate în stil secolul a 17-lea
unde noi astăzi organizăm evenimente culturale.

Biserici
ortodoxe, catolice, franciscane, dar şi o sinagogă ilustrează la Făgăraş
cosmopolitismul istoric al zonei.