La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.
Descoperim astăzi județul Buzău prin prisma gastronomiei. Experiențele pe care le propune turiștilor Asociația Slow Food sunt diverse și pentru toate vârstele. Așadar, fie că alegeți o tură de rafting pe râul Buzău sau drumeții cu degustări, veți afla atât povestea locurilor, cât și povestea bucatelor.
Unii români petrec Revelionul pe stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, alții combină distracția din oraș cu o cină festivă la un restaurant, însă există și tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori chiar acasă, alături de rude sau de prieteni.
În 20 decembrie, este ziua de Ignat când în România are loc sacrificarea rituală a porcului, din care vor fi obţinute preparatele tradiţionale pentru masa de Crăciun. Este nevoie de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.
Cunoscut şi sub numele de ţipar de mare sau ştiucă de mare, zărganul (Beloni Beloni Euxini – lat.) este un peşte răpitor, cu un trunchi rotund şi subţire, cu o culoare gri-albastru pe spate şi argintiu pe burtă. Zărganul are un bot alungit, care seamănă cu un cioc de pasăre şi, deşi uneori este confundat cu peştele spadă, la maturitate este mai subţire şi poate ajunge la o lungime de 70 de cm. Zărganul poate fi pregătit în diferite moduri.
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit
Preparatele din peşte pot fi servite şi ca fel principal, dar şi ca aperitive.
Preparatele din peşte pot fi servite şi ca fel principal, dar şi ca aperitive.
Întâlnite în tot spaţiul balcanic, în Europa centrală, ba chiar şi în Scandinavia, sarmalele sunt considerate în multe ţări preparat tradiţional şi nu împrumutat din bucătăria altei ţări.
Întâlnite în tot spaţiul balcanic, în Europa centrală, ba chiar şi în Scandinavia, sarmalele sunt considerate în multe ţări preparat tradiţional şi nu împrumutat din bucătăria altei ţări.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.
Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.
