Cunoscut şi sub numele de ţipar de mare sau ştiucă de mare, zărganul (Beloni Beloni Euxini – lat.) este un peşte răpitor, cu un trunchi rotund şi subţire, cu o culoare gri-albastru pe spate şi argintiu pe burtă. Zărganul are un bot alungit, care seamănă cu un cioc de pasăre şi, deşi uneori este confundat cu peştele spadă, la maturitate este mai subţire şi poate ajunge la o lungime de 70 de cm. Zărganul poate fi pregătit în diferite moduri.
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit
Preparatele din peşte pot fi servite şi ca fel principal, dar şi ca aperitive.
Preparatele din peşte pot fi servite şi ca fel principal, dar şi ca aperitive.
Întâlnite în tot spaţiul balcanic, în Europa centrală, ba chiar şi în Scandinavia, sarmalele sunt considerate în multe ţări preparat tradiţional şi nu împrumutat din bucătăria altei ţări.
Întâlnite în tot spaţiul balcanic, în Europa centrală, ba chiar şi în Scandinavia, sarmalele sunt considerate în multe ţări preparat tradiţional şi nu împrumutat din bucătăria altei ţări.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.
Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.
Românii sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.
Românii sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.
Mai sunt doar câteva zile până la Ignat (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun.
Mai sunt doar câteva zile până la Ignat (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun.
