Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici

O expoziție care aduce în prim-plan ceramica românească modernă de la începutul secolului XX, privită ca expresie a gustului artistic și a identității culturale.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 25.04.2026, 12:00

La Muzeul Municipiului București (MMB), sediul central de la Palatul Suțu, expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici” propune o selecție de piese realizate în primele decenii ale secolului XX în patru importante ateliere românești de olărie. Obiectele de ceramică provin din colecția medicului legist Nicolae Minovici (1868-1941). Mezinul celebrei familii Minovici, Nicolae a fost unul dintre pionierii medicinei moderne din România, a înființat Institutul de Medicină Legală, patolog, anatomist, cadru didactic universitar, a fost chiar și primarul unuia dintre sectoarele Bucureștiului.

Expoziția de la MMB aduce în fața publicului obiecte care ilustrează diversitatea formelor și a decorului într-o perioadă în care ceramica românească începea să îmbine tradiția populară cu noile influențe estetice urbane. Expoziția valorifică o parte din colecția doctorului Nicolae Minovici, colecție ce cuprinde aproximativ 1800 de piese ceramice din mai multe regiuni ale țării. Dincolo de frumusețea obiectelor, expoziția urmărește felul în care ceramica a participat la definirea unui stil național modern.

Despre expoziție ne-a vorbit Mădălina Manolache, muzeograf al Muzeului de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” al MMB:

„În cadrul expoziției „Ceramica modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, găzduită de Palatul Suțu până la 7 iunie, sunt expuse în jur de 150 de piese de ceramică artistică. Acestea provin de la patru ateliere și fabrici care au funcționat în prima jumătate a secolului XX în teritoriul românesc. Este vorba de Atelierele Domeniilor Coroanei Regale de la Periș, atelierul Troița din București și cel al artistului Gheorghe Niculescu Mogoș din fosta comună Băneasa, respectiv de fabrica fraților Tompa din Turda. Vizitatorii vor putea admira o mare varietate de obiecte de ceramică decorativă, de la farfurii și castroane, ulcioare, oale, vaze și ghivece pentru flori, precum si diverse vase decorative.”

Am primit mai multe detalii de la Mădălina Manolache despre ceramica prezentă în expoziția de la Palatul Suțu, în special despre particularitățile specifice atelierelor care au creat obiectele care pot fi admirate:

„… În cazul nostru, ceramica modernă este direct inspirată de cea tradițională în ceea ce privește formele, precum și decorul. Cel din urmă fiind însă elementul principal de distincție. … În ceea ce privește ornamentația, fiecare atelier și fabrică a avut un program estetic propriu. În general, remarcăm prezența a numeroase elemente geometrice, florale, precum și motivele zoomorfe sau aviamorfe, copiate uneori întocmai de la olăria populară românească și a etniilor conlocuitoare. La atelierele Domeniilor Regale întâlnim, de pildă, motivele rombului tale, împrumutate chiar și de pe scoarțele țărănești. Urmărind modernizarea decorului, atelierul s-a îndepărtat cu timpul de ornamentica tradițională prin folosirea unui sistem geometrizant complet, care are pe alocuri efecte de artă optică. Și olarul Gheorghe Niculescu Mogoș a pendulat între surse vechi și inovarea decorului. La atelierul său, precum și la Troița a făcut carieră un motiv inovator, acela al horei, o trimitere subtilă către dezideratul unității teritoriale și nu doar către dansul popular de sărbătoare. Desigur, există chiar și forme și decorații culte. De pildă, un sfeșnic cu dublu medalion prezintă scene biblice de referință Adam și Eva în vecinătatea pomului interzis și alungarea din Rai. Fabrica fraților Tompa din Turda pendulează între decorul inspirat de arta populară și modificarea vocabularului ornamental, întrebuințând motive tradiționale precum romburile și coarnele berbecului, în noi compoziții încărcate, foarte bogat decorate. …”

În cadrul expoziției pot fi admirate și obiecte făurite de mâna unor artiști plastici în cadrul atelierelor de ceramică:

„La Troița au lucrat și artiști plastici care au încercat să creeze ceea ce astăzi numim design de produs. … Remarcabilă este, fără îndoială, descoperirea unor piese realizate de către Camil Ressu și Nora Steriadi … În expoziție sunt etalate o cană și două ulcioare lobate, realizate pentru Troița de către una dintre cele mai importante artiste decoratori din perioada interbelică, Nora Steriadi. Menționăm și farfuriile decorate cu păsări, o barză, respectiv cloșca cu pui, create de Camil Ressu pentru același atelier. Contribuția artiștilor plastici în domeniul artelor decorative în perioada interbelică este foarte puțin cunoscută și promovată.”

În finalul discuției noastre, muzeograful Mădălina Manolache a mai ținut să menționeze:

„Credem că expoziția noastră cucerește mai ales prin vizualitate, prin formele armonioase ale vaselor, culorile lor atent alese, decorația cuceritoare și mai ales luciul smalțului care le acoperă. Produsele fiecărui atelier au caracteristicile lor și stilul propriu care se lasă descoperite. …”