De la deficit comercial la prognoze economice
Deficitul balanţei comerciale a României a scăzut cu 7% în primele patru luni ale anului, însă specialiştii atrag atenţia că cifrele nu reflectă întocmai starea economiei naţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 10.06.2026, 11:45
Deficitul balanţei comerciale a României în primele patru luni ale anului a scăzut cu 7%, comparativ cu perioada similară din 2025. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, acest indicator s-a situat la 10,8 miliarde de euro, în scădere cu 818,6 milioane de euro. În perioada analizată, exporturile au crescut cu 1,9% până la aproape 32 de miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 0,5 procente, la 42,8 miliarde. Sectorul maşinilor şi echipamentelor de transport a continuat să domine comerţul exterior, cu aproape jumătate din exporturile României şi peste o treime din importuri. În acelaşi timp, aproape 75% din schimburile comerciale au fost realizate cu statele Uniunii Europene.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, Mihai Ionescu, a declarat că noile date sunt un semnal bun, însă nu suficient pentru a stimula creşterea economică. El consideră că ritmul de creştere a exporturilor, de 1,9%, nu are cum să asigure relansarea economiei şi că o diminuare accentuată a importurilor nu este neapărat o veste bună, deoarece o mare parte dintre acestea reprezintă materii prime, componente şi echipamente necesare industriei româneşti. Mihai Ionescu a mai spus că potrivit situaţiei pe luna mai din 2026, industria – care candidează la cea mai mare pondere în exporturile României – nu dă semne de revigorare.
La rândul lor, analiştii financiari susţin că reducerea deficitului comercial prin diminuarea masivă a importurilor nu reprezintă un motiv de bucurie. Potrivit acestora, corecţia nu este rezultatul unei creşteri puternice a competitivităţii economiei, ci mai ales al reducerii consumului intern, iar acest lucru reprezintă încă un semnal că economia României şchioapătă.
O confirmare a venit din partea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care estimează o creştere economică de doar 0,1% în 2026, în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară. Astfel, Produsul Intern Brut pentru anul în curs ar urma să atingă 2.056 miliarde de lei (circa 411 miliarde de euro), faţă de 1.916 miliarde în 2025.
Pentru 2027, Comisia estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 2,2% susţinut de reducerea inflaţiei şi de condiţiile de finanţare mai favorabile. Creşterea economică ar urma să continue la 2,4% în 2028, dar s-ar putea tempera la 2,1% în 2029. În proiecţia principalilor indicatori macroeconomici, CNSP a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflaţia medie anuală în 2026, cu 1,4% în creştere faţă de previziunile din toamna anului trecut. Pentru 2027, este estimată o inflaţie medie anuală de 3,8%, pentru 2028, de 3%, iar pentru 2029, de 2,8 procente.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză atrage, însă, atenţia că prognoza sa este supusă unui grad ridicat de incertitudine, persistenţa conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaţionale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice.
