România, tot mai pregătită să facă faţă schimbărilor climatice

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice este un organism nou înfiinţat, independent, constituit din reputați cercetători și experți de climă și mediu. Doi ambasadori ai Pactului Climatic European, Adina-Eliza Croitoru și Sorin Cheval, fac parte din Consiliu, şi au venit la microfonul Radio România Internaţional pentru a explica rolul consiliului în înțelegerea schimbărilor climatice, dar mai ales a impactului și riscurilor asociate, precum şi în stimularea adoptării de politici publice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 26.06.2026, 17:30

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice este un organism nou înfiinţat, independent, constituit din reputați cercetători și experți de climă și mediu. Consiliul reunește cercetători și experți în climatologie, meteorologie, agricultură, politici energetice, antropologie medicală și biodiversitate.

De ce s-a simţit necesară crearea acestui consiliu? Adina Croitoru, profesor universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie:

“Pentru a crea un grup căruia diverse categorii să i se poată adresa în cazul în care este nevoie de o expertiză ştiinţifică. Este un grup ştiinţific, aşa cum îi spune şi numele, care în principal, îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea dialogului dintre experţii tehnici, ştiinţifici şi decidenţii politici, cei care elaborează politicile publice cu impact climatic şi de mediu, de la noi din ţară şi din sectoarele afectate.”

Sorin Cheval, climatolog, cercetător ştiinţific la Administraţia Naţională de Meteorologie, a adăugat:

“Avem o problemă legată de schimbări climatice, de climatul actual şi mai ales de provocările climatice, care ne aşteaptă în următoarele decenii. Simţim deja efectele acestor schimbări climatice asupra economiei, asupra mediului înconjurător, ecosistemelor şi societăţii. Vedem tot mai frecvente valuri de căldură, inclusiv în zona ţării noastre, avem secete mai multe şi prelungite. România este una dintre ţările în care incendiile de pădure sunt din ce în ce mai frecvente şi acoperă suprafeţe tot mai mari. Acestea solicită măsuri. Iar una dintre măsuri, care am gândit că ar putea fi utilă, este crearea acestui consiliu, consiliu în care avem puse la un loc competenţe din mai multe domenii de cercetare. Toate acestea sunt puse în sprijinul unor politici climatice mai eficiente.”

Sorin Cheval, climatolog, cercetător ştiinţific la Administraţia Naţională de Meteorologie, a completat:

“România trebuie să se alinieze şi se aliniază, în ultimii ani, tendinţelor din Europa. România este angajată în crearea unui cadru de adaptare la schimbări climatice, care răspunde la ceea ce se întâmplă pe plan european. România are, de exemplu, o strategie naţională de adaptare la schimbări climatice, care este în curs de implementare. Are un plan de adaptare la schimbări climatice, iar acest plan are nevoie de sprijin, inclusiv din partea comunităţii ştiinţifice. Iar competenţa ştiinţifică pe care o pune la dispoziţia politicilor publice acest Consiliu, credem că poate să facă o schimbare. Există instituţii importante în România, de cercetare, de educaţie, care pun la îndemâna factorilor de decizie expertiză diversă. Pentru păduri, pentru resursele de apă există instituţii consacrate.

Ce aduce în plus acest Consiliu şi asta poate să facă diferenţa este expertiza complexă şi din partea de cercetare şi din partea de comunicare a ştiinţei, una dintre verigile lipsă din România acestor ani, faptul că de multe ori rezultatele cercetărilor ştiinţifice sunt insuficient de clar explicate publicului. Şi de aici de multe ori vine neîncrederea în ştiinţă.”

Adina Croitoru, profesor universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, i-a încurajat pe cetăţeni, în primul rând să se informeze:

“În primul rând să se informeze şi să fie conştienţi că aceste schimbări există, că ele sunt prezente, că nu sunt ceva ce va veni, ci sunt ceva ce este deja aici. Şi să ia măsurile în primul rând pentru a se proteja, în partea de adaptare. Sigur că ne dorim ca toţi cetăţenii acestei ţări să ia şi măsuri de atenuare, de a nu mai polua, de a nu mai intensifica emisiile de gaze cu efect de seră, dar cred că la momentul acesta principala acţiune pe care ar putea-o să o facă cetăţenii ar fi să se informeze corect, din surse credibile, şi în acelaşi timp, să ia măsurile de protecţie pentru ei, pentru familiile lor, pentru comunităţile lor.

Avem aceste avertizări care vin pentru fenomenele meteorologice extreme. Ar trebui să asculte că sunt nişte avertizări şi dacă e cazul să nu se expună la valurile de căldură, la furtunile care sunt avertizate prin acele mesaje. E cea mai simplă formă de acţiune pe care o pot fac cetăţenii, dar din păcate avem încă un grad mare de ignoranţă, în ceea ce priveşte aceste avertizări, fie că vin prin RoAlert, fie că vin prin alte canale. În partea de atenuare, de diminuare a poluării, ar trebui, la fel, ar trebui să fim conştienţi de cât înseamnă amprenta noastră de carbon, cât anume consumăm noi. Pentru că uneori nici măcar nu suntem conştienţi că noi poluăm cu anumite gesturi simple pe care le avem.“

Un exemplu pe care interlocutoarea noastră l-a dat în acest sens a fost acela al Tab uri deschise pe calculator, fără a fi folosite.

Adina Croitoru a subliniat:

“Mi-aş dori ca acest Consiliu Consultativ să se bucure de încrederea oamenilor, suntem un grup de experţi tehnici, n-avem interese nici politice, nici economice, nici sociale. Pur şi simplu dorim să ne facem utili comunităţii.”

Iar Sorin Cheval a completat:

“Consiliul are în vedere să realizeze câteva rapoarte în fiecare an, care să traducă ceea ce se întâmplă în cercetarea ştiinţifică pe înţelesul cetăţenilor. Toate aceste produse, aceste informaţii sunt pentru a sprijini cetăţenii.”