Centura Verde a Bucureștiului
Bucureștiul, una dintre cele mai aglomerate capitale europene, face pași pentru o dezvoltare urbană sustenabilă prin proiectul unei Centuri Verzi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 25.09.2026, 16:00
Bucureștiul, una dintre cele mai aglomerate capitale europene, face pași pentru o dezvoltare urbană sustenabilă prin proiectul unei Centuri Verzi. Inițiativa vizează crearea unui inel de vegetație în jurul orașului, cu scopul de a combate poluarea și efectele schimbărilor climatice. Gândită să funcționeze ca o adevărată „mască de oxigen” pentru un oraș sufocat de trafic, inițiativa beneficiază de un buget estimat la 50 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale, primele acțiuni majore de expropriere și împădurire sunt așteptate să înceapă în 2027, iar viziunea de implementare completă se întinde până în anul 2050. Dincolo de simpla plantare de arbori, proiectul își propune să creeze coridoare ecologice vitale și să protejeze zonele umede.
Complexitatea acestui demers, dar și rolul său vital pentru viitorul zonei metropolitane, sunt subliniate de Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică. „Centura Verde este un proiect pe cât de necesar, pe atât de ambițios. Vorbim despre dezvoltarea unei vegetații care să joace un rol important în atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, precum și despre un plan amplu de amenajare teritorială a zonei metropolitane a Bucureștiului. De asemenea, vizăm funcționalități axate pe încurajarea recreerii. Ne putem imagina că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom putea petrece chiar și două zile de weekend în proximitatea Bucureștiului, în această Centură Verde. Pe perioada verii, vom putea scăpa de efectul insulei de căldură din interiorul orașului, relaxându-ne la 30-50 de kilometri distanță. Pentru ca această infrastructură să prindă viață, avem nevoie mai întâi de un plan.”
În prezent, când vorbim despre Centura Verde, fiecare are o înțelegere ușor diferită a acestui concept. Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, spune că temerile privind un eventual blocaj economic din cauza acestui inel ecologic sunt complet nefondate. „De exemplu, unii primari din zona metropolitană sunt îngrijorați că un astfel de proiect ar putea bloca dezvoltarea locală. Acest lucru este complet fals, deoarece exemplele din Europa de Vest ne arată contrariul: crearea unei astfel de infrastructuri a generat dezvoltare economică și a pus bazele unei economii sustenabile. Un scurt exemplu: Centura Verde poate deveni un loc de întâlnire între producătorii locali și bucureștenii care își pot face cumpărăturile în weekend, vizitând anumite zone din centură. Putem merge cu bicicleta până la pădure sau la unul dintre lacurile din apropierea orașului, iar pe drum putem opri la o piață cu produse locale. Cu alte cuvinte, primul punct pe agendă este crearea unei viziuni pentru această centură.
Aici avem nevoie de contribuția tuturor actorilor relevanți: autorități locale, agenți economici, bucureșteni și comunitățile din proximitatea infrastructurii. Trebuie să stabilim împreună destinația și aspirația noastră pentru Centura Verde, deoarece este un proces de durată, care nu se va finaliza în unul sau doi ani. Ne putem uita la exemplul Vienei, care dezvoltă infrastructura verde din jurul capitalei de peste 100 de ani. Centura Verde este un organism viu, pentru care trebuie să avem o viziune de dezvoltare puternică, clară și coerentă, înainte de a trece la faza de implementare.”
Baza acestui proiect există deja pe teren, însă necesită o abordare unitară pentru a deveni o rețea funcțională, menționează expertul în adaptare climatică. „În prima fază, pornim de la cele aproximativ 26.000 de hectare de pădure din județul Ilfov. În prezent, acestea nu sunt administrate așa cum ne-am dori în contextul unei Centuri Verzi, adică punând pe primul loc funcția socială, reziliența și adaptarea climatică. Astfel, avem nevoie de o regândire a modului actual de administrare silvică. Apoi, există rețeaua de lacuri și pășuni care, din păcate, și-a pierdut conectivitatea cu pădurile. Din cauza numeroaselor dezvoltări imobiliare și a infrastructurii rutiere din zona metropolitană, va trebui să găsim soluții pentru a interconecta aceste zone naturale. Scopul este să le facem accesibile, într-un mod sustenabil, pentru locuitorii din zonă și pentru toți cetățenii zonei metropolitane. În primul rând, trebuie să conturăm o experiență plăcută pentru cei care vizitează aceste locuri. Avem suficiente zone naturale pentru a lansa acest concept, pentru a genera o viziune, un plan operațional și o entitate care să administreze această infrastructură. Ulterior, vom putea discuta despre extindere și despre noi campanii de împădurire.”
Modelele europene de succes demonstrează că măsurile de protecție a mediului trebuie accelerate pentru a garanta viitorul marilor așezări urbane, subliniază Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică. „Protejarea orașului este o prioritate. Dacă vrem să avem un București locuibil peste 20 sau 30 de ani, poate chiar mai devreme, trebuie să acționăm. Ar fi trebuit să o facem deja, dar, acum, trebuie să ne mișcăm mult mai repede. De exemplu, Parisul, după valurile de căldură soldate cu numeroase decese la începutul anilor 2000, a implementat o serie de măsuri extrem de ambițioase. Au extins suprafața spațiilor verzi din interiorul orașului și au creat planuri de intervenție rapidă pentru situații de caniculă. Astăzi, ei sunt mult mai pregătiți decât acum 20 de ani. Nu trebuie să reinventăm roata. Vegetația, pădurile și zonele naturale aflate în interiorul și în proximitatea comunităților reprezintă cele mai bune și mai accesibile soluții pentru adaptarea la schimbările climatice.”
Așadar, succesul Centurii Verzi depinde de colaborarea strânsă a tuturor factorilor implicați și de curajul administrațiilor de a transforma spațiile naturale deja existente într-o rețea coerentă. Este un efort comun, esențial nu doar pentru calitatea aerului, ci și pentru sănătatea viitoare a tuturor locuitorilor din zona Bucureștiului.
